EXCLUSIV. Ne-am unit cu Moldova în gusturi. Cum ne-au cucerit basarabenii cu bomboane Bucuria, prăjitura Smântânel și plăcinte la tigaie

Ne-am unit în gusturi şi-n simţiri. Tot mai mulți basarabeni trec Prutul pentru a-și deschide afaceri în ţara noastră. Pariul cu România este mereu câştigător pentru că suntem prima poartă către Europa, avem populaţia de cinci ori mai mare, iar economia - mult mai dezvoltată. În plus, vecinii moldoveni au învățat să-și vândă bine marfa. Ne-au cucerit iremediabil cu vinul lor, iar bomboanele şi plăcintele delicioase hrănesc nostalgii. 

• Burduja şi-a depus candidatura şi l-a comparat pe Nicuşor Dan cu un instalator: "Cine a lucrat aici?" Firea şi Piedone, replici acide de la distanţă

Bun e vinul moldovenesc, unul dintre cele mai valoaroase branduri care au dezlegat porţile comerţului în toată lumea. A devenit faimos după ce, în 2013, rușii l-au refuzat:  au pus embargo, iar producătorii de dincolo de Prut au dat cep la alte piețe de desfacere. Mulți s-au oprit în România şi noi i-am primit, frăţeşte, cu braţele deschise: suntem azi principala piaţă pentru vinurile din Republica Moldova. 

Marcel Grajdieru, CEO cramă: Noi suntem acasă aici. Atât de bine s-a asimilat cu gusturile românilor. Vinul este dragoste, vinul este o relaţie, povestea acestui vin.  Asta contează foarte mult. 

Dan Schwartz, consultant fiscal: O sticlă cu vin moldovenesc arată la fel de bine ca o sticlă de vin franţuzesc sau spaniol sau românesc. Şi calitatea lui este comparabilă.

După ce ne-au omenit, moldovenii şi-au propus să ne şi îndulcească cu un amestec delicios de ciocolată şi nostalgie: bomboanele Bucuria, cu prune, nuci, alune, ciocolată sau jeleu, au gustul copilăriei. 

Cele mai căutate sunt Chișinăul de Seară, cu pruna tocată, Meteoritul, cu alune şi miere, Vişina în ciocolata cu lichior, care cred ca este top vânzări la noi. 

Sunt 450 de sortimente de bomboane Bucuria, iar în fabrica de la Chișinău se produc zilnic 30 de tone. În România, dulciurile au ajuns după anii '90, când studenții basarabeni veneau cu plasele pline pentru colegii români. 

Angela Cupcea, proprietar magazin cu produse moldovenești: Eu personal, fiind studentă, am procedat la fel. De fiecare dată când veneam, eram mult așteptată cu bomboane şi cu vin. Nici nu exista să vină fără bomboane.

Antreprenorii moldoveni au simțit gustul succesului și au deschis chioşcuri cu bomboane chiar şi în stațiile de metrou. Azi, "bucuriile" pot fi găsite în magazinele cu produse moldovenești, în supermarket și online. 

Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova în România: Este un ambasador care creează punţi între noi şi ne bucură acest lucru. 

Tot o punte gastronomică solidă creează şi prăjiturile moldoveneşti. Cel mai mare lanț de cofetării din Republica Moldova a trecut şi el Prutul. 

Diana Mihaela Mihalache, reprezentant lanț de cofetării: Aici este prăjitura Cușma lui Guguță, este făcută din foi din clatite, cu vișină și crema de smântână, cu fulgi de ciocolată. Este cea mai solicitată la noi, prăjitura Smântânel. Este făcută din foi de miere de albini, cremă de smântână şi nuci.

Dan Schwartz, consultant fiscal: Au un uşor aer desuet şi un farmec special pe care românii şi bucureştenii îl apreciază. 

Iar farmecul şi atmosfera tipic moldoveneşti pot fi regăsite în restaurantele tradiţionale. Cel mai mare jucător HORECA din Republica Moldova a deschis încă din 2013 primul local în Bucureşti. Plăcintele, sarmalele şi soleanca, ciorba perfectă pentru mahmureală, sunt în topul preferinţelor românilor. 

Ruslan Grosu, manager lanț de restaurante: Plăcinta la tigaie. Ideal echilibrată ca structură a aluatului și a umpluturii. Cand e scoasă de pe tigaie direct, îți lasă gura apa doar de la mirosul ei. Sarmalele la basarabeni sunt foarte micuțe, migăloase. Aceste sărmăluțe sunt numai bune pentru o înghițitură.

Dan Schwartz, consultant fiscal: Atunci când o companie are ambiţii mai mari decât cele locale, primul pas pe care-l poate face este către România. În Moldova, costurile sunt mai mici decât în România, prin urmare produsele moldovenești au calitate buna, răspund tendințelor nostalgice ale românilor și au și prețuri rezonabile.

Lucia Cujbă, reporter Observator: În România există aproximativ 7.000 de companii cu capital moldovenesc, ceea ce reprezintă aproape 3% din totalul firmelor cu capital străin. Totuşi, numărul de companii fondate de cetățenii moldoveni în România este mult mai mare, în condițiile în care foarte mulți dețin cetățenia română și își înființează afaceri în baza actului de identitate românesc. 

România este principala piaţă de desfacere pentru Republica Moldova, cu un volum al vânzărilor de peste un miliard de dolari în fiecare an.

Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova în România: În cadrul Uniunii Europene, nu există un partener mai important decât România. Avem o afinitate identitară. Este un nivel foarte mare de încredere în ceea ce facem noi. Ceea ce se întâmplă acum este o firească reintegrare a economiilor noastre. 

Deocamdată, companiile româneşti nu sunt foarte interesate de piaţa moldovenească. Doar 1.300 de firme de la noi activează peste Prut.