EXCLUSIV. România va putea avea pentru prima dată ferme de scoici. Cât costă să închiriezi un metru pătrat de apă

S-au limpezit apele după ancheta Observator care a arătat că multe dintre scoicile care ne ajung în farfurii sunt contaminate cu metale grele sau poluanți, pentru că pescarii le colectează din zone interzise, cum ar fi bazinele portuare. România va putea avea, pentru prima dată, ferme de scoici: o nouă lege dă posibilitatea investitorilor să închirieze luciul de apă din Marea Neagră pentru acvacultură. Suntem "doar" cu 35 de ani în urma bulgarilor care au testat apele imediat după 1990 și au găsit perla profitului. Un nou reportaj de excepţie, realizat de Andreea Filip şi Sonia Simionov.

• "A venit viitura şi l-a înecat". Patru oameni au murit în Galaţi, în urma celor mai mari inundaţii din istorie. Ce urmează pentru oamenii deja loviţi de viituri

O porție apetisantă de midii ascunde, uneori, practici la limita legii, care ne pot pune sănătatea în pericol. Unele moluște, vin din ape tulburi. În urmă cu două luni, ancheta Observator a demonstrat că pescarii recoltează scoici ilegal, din bazinele portuare. Rezultatele analizelor de laborator au semănat cu o veritabilă lecție de chimie și au șocat chiar și specialiștii: midiile erau pline de hidrocarburi şi metale grele.

Sunt și pescari care respectă legea, dar nu au același spor în zonele permise pentru recoltare: accesul la midiile sălbatice și sănătoase este mai greu. Acvacultura ar fi singura garanție că delicatesele provin din surse sigure. Investitorii cer de 30 de ani o legislaţie prin care să fie concesionată apa Mării Negre.

Afacerea de succes a unui pescar bulgar

Ar fi fost simplu doar să ne uităm peste dig, la vecinii bulgari, care au ferme de scoici din 1990. În Dalboka, la numai 50 de kilometri de graniţa cu Vama Veche, românii fac pelerinaj de ani buni pentru o porție de scoici. Veselin Prokopiev este pescarul care a descoperit perla ascunsă din afacerea cu midii. A fost primul care și-a făcut o fermă de midii pe litoralul bulgăresc. Închiriază apa pentru zece ani și, atâta timp cât el este cel care se ocupă de infrastructură şi analize de conformitate, nu plătește nicio taxă. Pentru că e o afacere de familie, costurile intră la apă. Vasil, fiul său, se ocupă de cultivare şi recoltare.

Fermele familiei Prokopiev, făcute aproape integral din fonduri europene, s-au înmulțit de la an la an. La Dalboka, la doar câțiva metri de mal, sunt acum trei: două plutitoare şi una fixă. Ferma fixă de la Dalboka se desfăşoară pe o suprafaţă de cinci hectare, iar, în acest moment, este cea mai mare din Marea Neagră. Produce 100 de tone pe an. 

În total, numai aici sunt aproape 50 de hectare de apă pline de moluşte sănătoase şi numai bune de pus în farfurii. Iar de când apa mării nu mai scade sub şapte grade, bulgarii cultivă midii tot timpul anului. 

Shimbări după ancheta Observator

În al douăsprezecelea ceas, în urma dezvăluirilor Observator, statul român creează cadrul legal pentru ferme de scoici și la noi. "Legea permite, pentru prima dată, posibilitatea închirierii unor perimetre în Marea Neagră pentru diferite tipuri de acvacultură. Aşa cum se întâmplă în Bulgaria, spre exemplu", declară Mircea Fechet, ministrul Mediului. 

Perioada de închiriere a apei va fi mai mare decât la bulgari. "Au stabilit o durată de 20 de ani pentru închirierea acestor perimetre. O durată pe care eu o apreciez ca fiind suficient de mare cât să permită nişte investiţii serioase. Urmează să fie o licitaţie, la un preţ de pornire: 6 bani pe metru pătrat, pe an", adaugă Fechet. 

Astfel, cu aproximativ 20 de mii de lei pe an, poţi închiria 35 de hectare de apă. Suficiente pentru două ferme de dimensiuni mari. Primele oferte vor putea fi depuse de săptămâna viitoare, susţine ministrul. Și balta are pește.

Au fost alese trei zone: de la Gura Portiţei la Corbu, din Năvodari până în Constanţa-Tomis şi din Agigea la Neptun. Fermele pot fi amplasate chiar de la câţiva metri de mal, până la 22 de kilometri în larg, la adâncimi de până la 50 de metri. Doar că, pentru acvacultură, nu este suficientă numai apa. Bani ar fi, trebuie doar accesați. Numai pentru pescuit, UE a alocat, în ultimii patru ani, 320 de milioane de euro. Mai sunt 250 de milioane de euro de accesat. Până ne hotărâm cum şi cine cheltuieşte valurile de bani, pescarii - amatori sau industriali - scot, în continuare, moluşte şi peşte din zone interzise, fără să fie deranjați.

Ministerul Mediului a înfiinţat o nouă instituţie de control

Accesul pe digul de la Agigea este interzis. Cu toate acestea, distanţa dintre cele doua semne este suficient de mare cât să intre orice autoturism. Pe o distanţă de mai bine de 5km nu există niciun indicator cu pescuitul interzis.

Agenţia pentru Pescuit şi Acvacultură, din cadrul Ministerului Agriculturii, ar trebui să se ocupe de marcaje şi controale. Instituţia pare însă că are năvodul rupt: până în luna mai, nu dăduse nici măcar o amendă pentru recoltare ilegală.

Între timp, la Ministerul Mediului a fost înfiinţată o nouă instituție de control: Garda Națională de Mediu, Ape și Păduri. oua megastructură va avea atribuții privind inspecția apelor, inclusiv pe litoralul Mării Negre.