Video Midii din Marea Neagră, retrase de pe piaţă de autorităţi. Ancheta Observator a scos la iveală primele nereguli

Alarma a fost dată de analizele din 29 şi 31 mai. Mostrele luate din Marea Neagră, din zonele de recoltare a midiilor şi rapanelor, au arătat o concentraţie uriaşă de micro-alge. "Este o mare problemă. Pescarii acum vor intra în faliment, deoarece rapana şi midia erau o resursă importantă", a declarat Sorin Mănăilă, președinte Federația Rompeacador. 

Direcţia Sanitar-Veterinară Constanţa a interzis recoltarea moluştelor între Năvodari şi Magalia. Adică din cele două zone ce ţin de Constanţa din care se pot lua, legal, midii şi rapane. Acum se mai pot recolta moluşte doar din zona Petrişor - Chituc. "Este un fel de plăntuţă, să-i spunem aşa, care trăieşte în apă. Acest fitoplancton acţionează ca un fel de semnal de alarmă. Ca un trigger. Dacă depăşeşte anumite valori, există posibilitatea, dar nu confirmarea certă că am avea biotoxină în moluscă", explică Corina Ivanciu, Director Executiv Adjunct DSV Constanţa.

Midiile şi rapanele care au ajuns în magazinele şi restaurante în perioada 23 mai - 3 iunie trebuie retrase de la vânzare. Decizia a fost luată pe 3 iunie, dar autorităţile nu au informat şi populaţia. "Noi am acţionat conform legii, în momentul când am avut un buletin cu depăşire semnificativă, am retras loturile respective. Este ceea ce se face în mod normal, la nivelul... ziceţi... la nivel european", adaugă Corina Ivanciu, Director Executiv Adjunct DSV Constanţa.

Vezi și

Numărul microalgelor din Marea Neagră a explodat

Numărul microalgelor din Marea Neagră a explodat. Ar trebui să fie 50.000 într-un litru de apă. Doar că nivelul a crescut acum la un milion, deci de 20 de ori mai mult. Bacteriile se înmulțesc, algele le asimilează, se descompun și apoi sunt filtrate de midiile care rețin această toxicitate. Deci, pot deveni periculoase pentru consum.

Una dintre cauze o reprezintă temperaturile neobișnuit de crescute de la finalul lunii mai. "Poate să fie şi un efect întârziat inclusiv al deversărilor de pe Dunăre şi al incidentului de anul trecut, cu barajul Kahovka care a generat în bazinul de vest o concentraţie mai mare de nutrienţi", explică Răzvan Popescu Mirceni, biolog.

Fără legislaţie pentru biotoxinele marine

Pentru biotoxinele marine nu există o legislație națională care să indice nivelurile de contaminare permise sau interzise. Sunt doar valori de referință din norme europene. Până acum, în Marea Neagră, nu au fost făcute studii la care autoritățile să se poată raporta și să spună în ce măsură și în ce cantități devin aceste midii periculoase dacă sunt consumate. Se lucrează la aceste norme de doi ani, după ce Uniunea Europeană a impus României monitorizarea și clasificarea apelor. 

"Aceste alge nu realizează concentraţii toxice la ingestie. Ele pot deveni toxice în situaţia în care se concentrează, se adună în corpul moluştei care filtrează săptămâni la rând astfel de alge şi să adune această moleculă chimică. Apa nu are niciun fel de pericol la scăldat", a declarat Adrian Bîlbă, cercetător ştiinţific.

Problema midiilor, semnalată de Observator

Problema midiilor din Marea Neagră a fost semnalată, luna trecută, de Observator. Am aflat, atunci, că unii pescari recoltează moluște din zona poluată a porturilor, unde este strict interzis. Aşa că, am adunat și noi de acolo și am mers cu scoicile la analize.

Analizele au arătat că scoicile din porturi au un nivel ridicat de metale grele și niveluri uriașe de poluanți. "Totalul hidrocarburilor din uleiuri minerale saturate este de 21. Nu există o limită, dar recomandările se duc undeva pe la 2. În cazul hidrocarburilor aromatice din uleiuri minerale, la fel, nu există o limită, dar recomandările se duc la 0.5. Noi avem 7", a declarat Alexandru Cîrîc, director la Institutul de Cercetări Alimentare. 

Rapanele colectate de noi din zonele permise au ieșit, atunci, conforme. Însă, noi am făcut analizele ca la carte. Adică şi pe midiile şi rapanele în sine. Autorităţile române n-au reuşit acest lucru. Au analizat doar apa. Laboratorul unde ar fi trebuit trimise moluştele este închis. "După cum ştiţi, laboratorul naţional care a devenit cel mai performant, putem spune, din Europa, şi-a mutat sediul într-un sediu nou. Este o chestiune de câteva zile pentru a avea o nouă acreditare RENAR", a declarat Corina Ivanciu, Director Executiv Adjunct DSV Constanţa.

Autorităţile nu au răspuns la solicitări 

Am căutat răspunsuri la alte autorităţi ale statului. Ministerele Săntăţii, Agriculturii şi Mediului nu au răspuns încă la solicitări. Direcţia Sanitar Veterinară aşteaptă acum deschiderea laboratorului care poate controla midiile în sine. Sau două probe bune de apă în Marea Neagră, pentru a da din nou drumul la recoltarea moluştelor.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰