EXPERIMENT. Ce conţin de fapt micii: rezultate şocante după testele din laborator

Zgârciuri în loc de carne, apă din belşug şi E.coli. Sunt ingredientele nevăzute din câteva caserole cu mici, pe care le-am dus la testat, în laborator. Şi, aşa, o petrecere la grătar se poate transforma într-o internare de urgenţă, la spital. E.coli poate duce la infecţii grave, fatale pentru copii. Specialiştii spun că bacteria ajunge în carne pentru că angajaţii nu se spală pe mâini. Aflaţi din acest episod al campaniei "Ce ne puneţi în mâncare" cum să ne ferim de pericolele care se ascund în popularul preparat. 250 de milioane de mititei se mănâncă în România, într-un an.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

"Povestea de astăzi e învăluită în fum de grătar şi nu numai! Unii ar spune că românii sunt cei care au inventat micii. Alţii, din contră. Se spune că micul e cel mai iubit preparat de pe grătar, se spune şi că micul este nelipsit de pe mesele românilor la cele mai importante evenimente din familie, dar secretul este în primul rând bucătarul, dar şi compoziţia de bază. Intrăm astăzi în culisele unui fenomen, într-unul dintre cele mai mari restaurante din România", transmite Mădălina Iacob, reporter Observator.

Mici cu E.coli şi zgârciuri în loc de carne

Unde, într-un an, de 1 Mai s-au vandut nu mai puţin de 24.000 de mici. Doar în acest restaurant! O mică parte dintr-o mare industrie bazată pe tradiţie, arome irezistibile şi gust. 

Ziua de 1 Mai, de exemplu, bate toate recordurile. 18 milioane de mici sfârâie pe grătarele românilor în această zi. Mai adăugăm aici aniversări de familie, ieşiri la iarbă verde ori sărbători câmpeneşti şi ajungem la o cifră ameţitoare. 250 de milioane de mici se mănâncă în România, într-un an. Asta înseamnă cam 20.000 de tone. 

Ca să vă faceţi o idee cât înseamnă asta, o să luăm doar câteva exemple. 20.000 de tone cântăresc la un loc 4.000 de elefanţi sau 500 de TIR-uri încărcate la maximum cu grâu sau orz. Sau, dacă vreţi alt exemplu, 20.000 de tone de mici sunt echivalentul a 40 de avioane Airbus, fără pasageri şi bagaje.

Ce conţine un mic corect

Românii iubesc micii, asta e clar. Dar ştiu ei, oare, ce iubesc cu adevărat? "Micul corect trebuie să fie făcut din sută la sută carne, nu din înlocuitori proteici cum ar fi soia şi emuslia de şorici. De exemplu, micul nostru conţine 40 la sută carne de porc, 30 la sută carne de vită, 15 la sută slănină şi 15 la sută carne de oaie, care e foarte importantă pentru textură şi gust", spune Marius Chiru, manager restaurant.

Toţi ne dorim micul corect în farfurie. Dar drumul până acolo e lung. De obicei, pleacă din raionul de carne, unde micii sunt deja preparaţi şi închişi în caserole. După care mergem acasă, încingem grătarul şi îi prăjim, după gust. Noi am ales alt drum. Am luat carne deja preparată din trei locuri diferite, şi de la piaţă, şi de la retaileri, şi am dus-o în laborator. 

Experiment. Rezultatul testelor e şocant

Testele sunt gata după câteva zile. Iar rezultatele sunt şocante.

"Sunt germeni vii în produs, de ordinul zecilor de milioane într-un singur gram. Avem câteva sute de Escherichia coli. E.coli este de obicei provenită din lipsa de igienă. Pot proveni din apa uzată din secţie, de pe mâinile angajaţilor care nu s-au spălat pe mâini", explică Alexandru Cîrîc, director ICA.

"Pot cauza infecţii periculoase care se manifestă prin diaree, scaun diareic cu sânge, vărsături, crampe, greaţă, febră şi în unele cazuri pot fi chiar severe, fatale, în special la copii şi la vârstnici", a precizat Mihail Pautov, medic. 

"Atunci când am făcut analiza produsului am găsit urme de soia în produs. Nu este în regulă să aibă un mic soia, este, probabil, o contaminare provenită din condimentele adăugate", mai spune Alexandru Cîrîc, director ICA.

Iar dacă lucrul ăsta nu e menţionat pe etichetă, micii pot provoca alergii grave celor care au sensibilitate la soia. Şi asta nu e tot. Un alt set de teste a scos la iveală şi alte nereguli: apă mai mult decât trebuie şi zgârciuri în loc de carne. 

"Aşa ar trebui să arate carnea propriu-zisă şi aşa avem bucăţele de zgârciuri, ca să le spunem pe româneşte. Nu ar trebui să avem asemenea mărimi. Carnea este de calitate inferioară. Putem presupune multe alte lucruri despre aceşti mici", arată Alexandru Cîrîc, director ICA.

Un mic bine făcut, gustos şi sănătos

Dincolo de presupuneri, un lucru e cert: un mic bine făcut pare să nu fie doar gustos, ci şi mai sănătos. Pentru că prin ardere, scăpăm de mulţi germeni. "Temperatura de care avem nevoie este de 71 de grade Celsius. În mod cert nu o să stăm cu un termometru să măsurăm temperatura din fiecare mic, dar e important să gătim micul bine inclusiv la interior", explică Mihail Pautov, medic. 

"Micii mai în sânge înseamnă expunere la un risc de îmbolnăvire. Micii în sânge putem să îi comnsumăm atunci când îi preparăm în gospodărie şi ştim că normele de igienă au fost respectate", adaugă Alexandru Cîrîc, director ICA.

Din păcate, singuri trebuie să învăţăm să ne ferim de capcanele de pe raft. Şi să nu încetăm niciodată să îi întrebăm pe cei responsabili - Ce ne puneţi în mâncare?