La doar 29 de ani, Sorin a devenit directorul şcolii din Giarmata, satul lui natal. A modernizat locul şi a transformat destinele a peste 800 de copii

7 din 10 români sunt nemulţumiţi de sistemul de educaţie, arată studiul naţional făcut la iniţiativa Antena, dar de 1 Decembrie vorbim despre ambiţie şi soluţii. În timp ce statul construieşte România educată doar pe hârtie, mai mulţi profesori chiar fac asta. Fără să ceară bani în plus de la Guvern sau recompense de la părinţi. Ei fac parte din noua generaţie de profesori care formează noua generaţie de oameni mari ai României. Iar acum descoperim un personaj de manual: unul dintre cei mai tineri directori de şcoală din România. 

• Cum va arăta noul Parlament al României. Câte mandate primesc PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR şi POT la Senat şi Cameră

E o dimineață că oricare alta în care Sorin Hagiu din Giarmata își pune cărțile în geantă, se urcă pe trotinetă și pleacă spre şcoală. 

Așa își începe fiecare zi directorul şcolii din Giarmata, Sorin Hagiu. E cel mai tânăr director de şcoală din județul Timiș. Unul, așa cum și-ar dori, probabil, orice elev din România. 

Elevii îl striga "Domnul Teacher", pentru că e și profesor de engleză. Iar primele 15 minute din zi le petrec împreună în sala de lectura.  

Acum 16 ani și el era că ei. Elev tot aici, în şcoala din Giarmata. Doar că şcoala arăta total diferit faţă de azi.  

Sorin şi-a dorit să creeze o şcoală aşa cum ar fi vrut să arate pe vremea când era copil

"Aici am fost născut, crescut, aici am făcut grădiniță, am învățat să mă leg la șireturi, să număr, să citesc și mă simt foarte atras sufletește de comună și oamenii de aici", spune Sorin Hagiu, directorul şcolii din Giarmata.

De asta, acum trei ani, după ce şi-a terminat studiile, s-a întors acasă. Avea 29 de ani și devenea director peste şcoală primară, şcoala gimnazială și cele doua grădinițe din comună. În total în jur de 800 de copii pe care îi cunoaște ca și cum ar fi ai lui. Și pentru care și-a dorit să facă cea mai frumoasa şcoală de pe pământ. 

"Mi-a plăcut să creez o școală pentru copii cum mi-ar fi plăcut mie să o am când eram elev. Țin minte foarte mult și acum cum îmi doream să am calculatoare pe vremea aceea în anii '90-2000, vedeam că în alte țări există. Din prima săptămână am scris un proiect pe care l-am și câștigat de 150.000 de euro pentru digitalizarea școlii", spune Sorin.

Era doar începutul celei mai schimbări care nu s-au văzut vreodată în şcoala de la Giarmata și în tot județul Timiș. Spre bucuria dascălilor care l-au făcut om mare pe Sorin Hagiu și care acum îi sunt colegi de catedră.

"Sunt o groază de școli care nu au ce avem noi, nu ne lipsește nimic. Chiar se zbate pentru copii foarte tare", spune Titiana Popescu, fosta învăţătoare a lui Sorin.

Elevii au table smart şi laptopuri în fiecare clasă

Rețineți acest cuvânt - se zbate. Asta fac toți oamenii care vor să schimbe un sistem. Nu se plâng, nu se lamentează, nu asteaptă să rezolve statul, că e treaba lui. Asta a fost gândirea lui Sorin Hagiu. Singur a făcut rost de bani și a adunat în jurul lui acei oameni care cred, ca și el, că orice e posibil, dacă vrei. Toate sălile de clasă au fost dotate cu tablă smart, televizor și laptop. La şcoala din Giarmata până și condica este digitală, la fel și catalogul. 

E o atmosfera relaxată într-un loc plin de culoare și mesaje motivaționale. Şcoala are logo personalizat, și e pictată și pe interior și pe exterior. 

"Am încercat o metodă prin care să prevenim murdăria pereților și funcționează și am vopsit pereții cu ajutorul unei asociaţii, am făcut cărți pe pereți, citate motivaționale și nume de cărți. Exteriorul școlii a fost pictat de un artist din Republica Moldova vara aceasta, suntem una dintre puținele școli care are fațada pictată murală de fațadă", spune Sorin.

Fiecare zi de vineri e o zi "altfel". Elevii nu vin cu ghiozdane la şcoală și nu fac lecții. Dar învață "altfel" lucruri extrem de importante. 

Ne apropiem de locul în care pare să aibă loc o lecție despre animale chiar în faţa unor cuști cu câini adevărați. Pe scurt, povestea acestui adăpost pentru animale e asta. 

"Foarte mulți copii veneau la școală cu câinii și ne-am trezit că în curte erau foarte mulți câini. Ideea de fapt este că fiecare copil să aibă câte un animal de care să aibă grijă și să învețe asta", spune Titiana Dinu, directoarea adjunctă.

Încă un proiect inedit, așadar, din care au de câştigat şi animalele, dar şi copiii. Pare un loc în care copiii chiar vin de plăcere la şcoală. Iar asta e o alta mare victorie a tânărului director. 

Tânărul a reuşit să-i convingă pe copii să nu mai abandoneze şcoala

"Când am ajuns director abandonau 10 copii școala, acum am ajuns la o medie de doi copilași. Lucrul acesta nu se face doar spunându-le, hai copii la școală, trebuie să le arătăm și să înțeleagă afectiv importantă", explica Sorin.

Și că să-i facă să înțeleagă efectiv importanta Sorin Hagiu s-a dus în mediul lor, în casele lor în care era iarna frig şi vara cald, în familiile lor în care nimeni nu fusese până atunci la şcoală. 

Sunt vreo 25 de case și 300 de suflete în comunitățile de la marginea comunei. Nimeni nu prea întră aici. Sorin Hagiu face asta alaturi de soția sa, Lavinia, profesor de sport la şcoală și viitor mediator social. 

Ea e un fel de zână bună pentru acești copii care, pentru prima dată în viaţă, îndrăznesc să viseze la ceva mai mult decât ştiau ei că le-a rezervat destinul. 

"Încercăm să îi aducem la şcoală, în primul rând. Le oferim sprijin pentru teme, activităţi extraşcolare. Eu sunt persoana care se asigură că nu au absenţe. Sunt singura care îi sună pe părinţi să îi avertizeze când copiii au mai multe absenţe şi că sunt în risc să piardă bursa. Îi anunţ când trebuie depuse dosarele de bursă, le ofer sprijin şi suport emoţional", spune Lavinia Hagiu, soţia lui Sorin.

Sunt momente extrem de emoționate de fiecare dată când intra amândoi în comunitate. Oamenii se adună în jurul lor pentru că ştiu că la ei sigur vor găsi o vorbă bună, o alinare. Ei sunt acei dascăli vechi de modă nouă. Acei profesori care nu pun doar note în catalog sau absenţe atunci când elevul nu e în clasă. 

România educată în sate mici, uitate de stat

Cu fiecare copil care știe să citească numele străzii pe care locuiește ei şi-au mai împlinit un pic misiunea. Şi nu aşteaptă nicio recompensă pentru asta. În timp ce statul face pe hârtie proiecte despre cum ar trebui să arate România educată, în sate mici, aproape necunoscute pe hartă, nişte profesori aproape anonimi și ei, chiar fac România educată. 

România creşte mare datorită lor. Viitoarele generații ale României sunt pe mâini bune. Doar că am avea nevoie de puțin mai mulți oameni că Sorin Hagiu. 

"E o oarecare doză de nebunie pozitivă, cred că țin foarte mult la copii și la educația lor pentru că îmi dau seama că doar astfel vom putea avea o societate modernă cum ne dorim cu adevărat și în același timp îmi dau seama de diferențele foarte mari", spune Sorin.