Sectorul din București fruntaș la flotanți. Mii de oameni și-au luat vize aici după ce și-au cumpărat apartamente în Chiajna

Locuieşti în Coşmar Residence, dar vrei ca ai tăi copii să meargă la o şcoală bună? Dai şpagă să te ia cineva în spaţiu, îţi faci viză de flotant şi o reînnoieşti la trecerea dintr-un an şcolar în altul sau atunci când şi al doilea copil face 6 ani. Te feliciţi că ai prins loc într-o şcoală de top, treci peste faptul că la fel au gândit şi alţii şi că din cauza asta sunt 35 de copii în clasă. Te preocupă mai mult că, vreme de 12 ani, vei fi nevoit să pleci cu noaptea în cap de acasă, ca să nu întârzie cei mici la ore.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Viza de flotant este sfântă când ai domiciliul în noile cartiere din jurul Capitalei. Fără ea, copilul tău nu poate învăţa la o şcoală din Bucureşti. Ansamblurile rezidenţiale au crescut precum ciupercile după ploaie în ultimii 20 de ani, dar la copii nu s-a gândit nimeni. "Şcoli, grădiniţe, locuri de muncă, spitale, parcuri, asfalt, utilităţi, ce vă lipsește aici? Toate din cele enumerate, toate lipsesc", spune Daniel Noici, preşedintele unei asociaţii de locatari.

Singurele şcoli sunt cele vechi, făcute înainte de 1989. "Noi suntem în localitatea Dudu, din comuna Chiajna. Aceasta localitate are şcoală dar nu are capacitatea să preia toți elevii sau şcolarii de aici", adaugă președintele asociației de locatari. Aşa că părinţii sunt nevoiţi să-şi înscrie copiii la şcolile şi grădiniţele din Bucureşti. Întrebat cum a făcut să îşi înscrie copilul la grădiniţă în Sectorul 6, un rezident răspunde: "Metoda clasică, cea cu viza de flotant. Se caută pe internet un om care are disponibilitate, se achită o taxă. Se merge, se pune viza de flotant și acolo fiecare își face nevoia ca să-și ducă copilul."

Cele mai multe vize de flotant din Capitală au fost eliberate în Sectorul 6

Sectorul 6 este fruntaş la flotanţi. Aproape 8.000 de oameni au vize. Majoritatea, din noile ansambluri rezidenţiale din Chiajna. "Aici avem, conform estimărilor, în jur de 60.000 de oameni", spune Daniel Noici. Primăria Chiajna promitea, în primăvară, o şcoală nouă, gata înainte de vacanţa mare."E vorba de un complex școlar care cuprinde învățământ preşcolar, preuniversitar. Această școală va acoperi tot necesarul de elevi din cartierul nou", explică Florin Petrescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Şcoala încă nu e gata. "Anul acesta va fi gata. Noi sperăm maxim, maxim trei luni de zile", a declarat Gheorghe Huja, viceprimarul comunei Chiajna. Aproape 40.000 de oameni stau în Bucureşti cu viză de flotant. De voie şi, mai ales de nevoie, pentru că în noile cartiere nu există decât blocuri. Nici măcar în cele cu pretenţii, din nordul Capitalei. "Şcoli sunt doar dincolo de Băneasa, deci undeva la vreo 5-10 km. Locurile de muncă variază între 12 si 25 km, spitale nici nu se pune problema că în 2020 s-a renunțat la spitalul de pe șoseaua Bucureşti-Târgoviște", susţine Mihai Damian, reprezentantul unei asociații de proprietari.

Situația e la fel în întreaga țară

Şi dascălii preferă şcolile din marile oraşe. Ioana s-a mutat în Lunca Cetăţuii pentru linişte, dar predă în Iaşi. Acolo unde îşi duce şi copilul la şcoală.

"Noi am ales Iaşiul din diferite motive, personale. Nu zic că şcoala din Lunca Cetăţuii nu e o şcoală bună, cine vrea să înveţe, învaţă oriunde."

"Dacă s-ar face şi aici o şcoală, l-aţi aduce aici, poate?"

"Da, de ce nu?"

În comuna Miroslava, devenită şi ea un "dormitor" pentru Iaşi, se ridică o şcoală, dar ar mai fi necesare cel puțin două.

Dan Niță, primarul comunei Miroslava: "În comuna Miroslava sunt în jur de 6.000 și ceva de copii. Tot timpul port discuții cu directorii de școli și le spun, băi, dar noi avem la școala 1.200-1.300, unde sunt ceilalți? Unde se duc? Atunci îmi dau seama că marea majoritate a copiilor pleacă în municipiul Iași la școală."

Asta vine la pachet cu aglomeraţie pe drum, ore pierdute în trafic şi clase cu prea mulţi elevi în şcolile din oraş. Însă banii primăriei s-au terminat. Dan Niță: "Acum, școala de am construit-o, m-am împrumutat. Nu mai am nici șansă de a mai obține împrumuturi."

Marius Dangă vicepreședinte Consiliului Județean Iași: "Stați, Consiliul Județean nu e mama răniților. Consiliul Județean poate fi un partener sa găsim împreună soluții de finanțare."

De la judeţ nimic, de la Bucureşti şi mai puţin. Aşa că în toată ţara, intrările în marile oraşe sunt aglomerate în fiecare dimineaţă de oamenii care îşi duc copiii la şcoală. În noile cartiere dormitor este nevoie de şcoli, este nevoie de dascăli buni. Nimeni nu face nimic. Doar dezvoltatorii... profit. Sub ochii nepăsători ai statului român.