Antena Meniu Search
x

Video Trăiesc ca la sat la marginea Bucureştiului, deşi credeau că se mută în cartiere de lux. "Toamna, iarna, primăvara avem noroi; vara avem praf"

Avem un Bucureşti întreg la marginea Bucureştiului. Un milion de oameni care dorm în Chiajna, Chitila, Mogoşoaia, Buftea, Popeşti sau Berceni, dar muncesc în capitală. Vin cu sute de mii de maşini şi aduc zeci de mii de copii să înveţe în şcolile din Bucureşti. Şi-au dorit aer curat şi linişte. Au preferat o casă la curte unui apartament înghesuit în centru. În multe dintre cartierele construite haotic la marginea marelui oraş îmbătrâneşti în trafic, respiri doar noxe, eşti înconjurat doar de noroaie. În Coşmar Residence cumperi ieftin, trăieşti ca la ţară.

de Redactia Observator

la 21.03.2022, 17:17

Vezi și

Carmen Lefter Henri Coandă ANL: Ceea ce ne-au promis că este un vis - este un dezastru.

Marian Mocanu, locatar: Sperăm că se face ceva, dar, până în momentul de faţă, nu s-a făcut nimic.

Mihai Damian, reprezentant asociaţie de proprietari: De fapt e un refuz de administrare, ce se întâmplă aici.

Ioan Stoica, locatar: Nu avem nimic aici în zonă.

Pe acelaşi subiect

Locatară: Am crezut că va fi minunat. Că să descopăr într-un an şi 10 luni că e un cartier jalnic.

Reporter: E un coşmar? E un coşmar, exact.

Un coşmar care a început cu speranţe pentru oameni şi promisiuni din partea celor care au construit cartierele rezidenţiale de la marginea oraşului.

Reporter: Ce v-a promis dezvoltatorul când v-aţi mutat aici?

Daniel Noici, preşedinte asociaţie de locatari: A promis că avem parcare, spaţii verzi, căi de acces, că avem apă de la Apa Nova, canalizare, locuri de parcare. Nimic din toate acestea nu le avem.

În cartierele de lângă Bucureşti oamenii au căutat linişte, dar au găsit numai probleme

Peste o infrastructură rurală, zeci de cartiere au răsărit în ultimii ani la marginea Bucureştiului. Utilităţile publice, canalizare, apă, gaze sau curent electric, sunt la kilometri distanţă. 1,2 milioane de oameni locuiesc în zona metropolitană. Avem un al doilea Bucureşti, la periferie. Reporterii Observator au vizitat rând pe rând zonele rezidenţiale de la marginea oraşului. Prima oprire, într-un cartier de la periferia sectorului 1. Peste 300 de apartamente şi aproape 900 de locuitori care plătesc lunar 10.000 de euro pentru serviciile de canalizare. Este un scenariu ce pare a fi tras la indigo şi la alte cartiere de case sau blocuri aflate la periferia Capitalei. Zona se află sub administrarea unei primării de sector.

Mihai Damian, reprezentant asociaţie de proprietari: Lipsesc în primul rând serviciile publice la care administraţia bucureștiului și a sectorului 1 sunt obligate. În primul rând alimentarea cu apă, lipseşte serviciul de canalizare.

Pentru apă au săpat un puţ la 180 de metri adâncime. A costat aproape 20.000 de euro.

Mihai Damian, reprezentant asociaţie de proprietari: Apa este aproape potabilă dar scopul ei este igienico-sanitar în rest cumpărăm apă. Răspunsul administrației sectorului 1 și al Primăriei Generale a fost că există apă potabilă la supermarket.

Şi plătesc pentru fiecare serviciu în parte.

Mihai Damian, reprezentant asociaţie de proprietari: Pentru eliminarea apei uzate, pentru alimentarea cu apă, pentru alimentarea consumatorilor car aduc apă în apartamente, pentru iluminat public, pentru tot felul de servicii, pentru pază plătim 5.700 euro.

Alt cartier, acelaşi sector şi alţi oameni care au plătit pentru fosă, puţ şi curent electric.

Locatar: Doar curent avem în momentul de faţă. Ducem lipsă de canalizare, de asfalt. Costurile cu electricitatea sunt cele mai mari.

Aici sunt oameni cu speranţe vechi de mai bine de un deceniu. Ioan Stoica este unul dintre ei.

Ioan Stoica: Nu mă pot folosi de această investiţie. În 2010 când am luat terenul a fost o declarație a primăriei că fac planul urbanistic și că aduc utilități. Eu de-aia am luat terenul. Nu avem apă curentă, canalizare nici atât. Furnizorii de servicii publice nu vor să vină până nu se rezolva drama stradală.

În acelaşi cartier, străzile sunt o altă mare problemă. Drumul până aici este de pământ iar pe stradă încape o singură maşină. Ironic, administratorul public nu a asfaltat, însă a montat indicatoare noi cu numele străzilor.

Marian Mocanu - locatar: Strângem bani, avem pietriş, reparăm drumul, depindem de măşini şi atât. Uitaţi pe unde mă plimb cu copiii.

Ioan Stoica, locatar: Drumul ăsta e un dezastru. Imaginați-vă că după o ploaie pietrișul ăsta se duce. Mai trec şi camioane mai grele. E tare greu aici.

Din când în când, oamenii îşi rezolvă singuri problema.

Mihai Damian, reprezentant asociaţie de proprietari:  Când nu se mai poate folosi accesul către o şoseaua naţională trebuie odată la câţiva ani să ne asfaltăm singuri strada.

La fel sunt şi drumurile din interiorul cartierului.

Mihai Damian, reprezentant asociaţie de proprietari:  Trei hectare de drumuri in proprietatea noastra pe care administratia de la s1 si administratia capitalei au refuzat sa le preia. În scris avem. Doar drumurile din interiorul cartierului. Nu au putut să refuze şi ce e în afara cartierului.

Diferenţa dintre ce e public şi ce e în interiorul cartierului e mare.

Tatiana Morari, locuitor Felicity: 850 de masini. Deci nu ar fi necesar un studiu urbanistic foarte complicat de efectuat pt a găsi o justificare, de ce este necesară construirea sau amenajarea unei intrări pe această stradă.

Situaţia este la fel pentru toţi cei care locuiesc la periferie

La 25 de kilometri distanţă, în oraşul Pantelimon, oamenii nu au asfaltat. La ei anul se împarte în nouă luni de noroi şi trei luni de praf.

Liviu Raportaru, locuitor oraş Pantelimon: Toamnă, iarnă, primăvară avem noroi, vara avem praf. Asta se întâmplă de 17 ani. Trăim în acest noroi!

Şofer: N-am întâlnit stradă ca asta. Nu am cuvinte.

Ambulanţele, pompierii sau echipajele de deszăpezire ajung aici foarte greu sau deloc.

Radu Costel, administrator cartier case, Sector 1: Au fost cazuri când a venit deszăpezirea peste 4-5 zile timp în care fiecare cum s-a descurcat. Unii pe jos, cei care au avut maşini de teren au reuşit să iasă.

Reporter: Şi cei care n-au avut, au rămas aici?

Radu Costel, administrator cartier case, Sector 1: Da. Au fost cazuri în care a fost necesară intervenţia ambulanţei şi destul de greu s-au descurcat. Şi poliţia se încurcă pe străzi.

Daniel Vasile, reprezentant ISU-BIF: O autospecială de pompieri cu autoscara necesită 2,5 m doar latimea ei, insa daca avem in vedere faptul ca aceasta autospeciala nu functioneaza decat dacă este calată si mai necesita cel puţin 1 metru jumate, doi în fiecare dintre părţi, atunci face practic imposibilă amplasarea şi utilizarea acestei autospeciale.

Nici spital nu e pentru cei 60.000 de oameni care locuiesc în cel mai mare cartier rezidenţial de la marginea Capitalei.

Daniel Noici, preşedinte asociaţie de locatari: Primul spital este spitalul municipal care este la 7-8 km de aici. Nu ne mai gândim pentru copii, care este si mai departe de aici, poate 10 km. Aici nu avem un centru de permanenţă în care să mergem cu o urgenţă.

Nu doar la periferia Capitalei sunt probleme. Zone de coşmar, dezvoltatori care fac legea şi primari indiferenţi la nevoile celor care i-au ales sunt peste tot. În episodul următor mergem la Craiova, Timişoara sau Iaşi. Coşmar Residence continuă lunea viitoare. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Credeţi că se vor înmulţi atacurile urşilor în România?

Observator » Exclusiv Observator » Trăiesc ca la sat la marginea Bucureştiului, deşi credeau că se mută în cartiere de lux. "Toamna, iarna, primăvara avem noroi; vara avem praf"