Analiză: Ce prevede de fapt acordul de securitate semnat de SUA şi Ucraina. Poate fi anulat de Trump dacă câştigă alegerile

Război în Ucraina. Joe Biden şi Volodimir Zelenski au semnat joi un acord bilateral de apărare menit să întărească apărarea Ucrainei în faţa Rusiei. "Acordul semnat cu SUA deschide calea pentru integrarea în NATO" a reacţionat liderul de la Kiev. Biden a promis Ucrainei, cu ajutorul UE, un împrumut de 50 de miliarde de dolari, dar nu este clar dacă banii vor ajunge la timp pentru a ajuta Ucraina se preia iniţiativa în război și nici dacă acordul de securitate semnat pe 10 ani va supravieţui după alegerile din SUA, din noiembrie, arată o analiză The New York Times. 

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Textul acordului încheiat cu ocazia summitului G7 din Italia menţionează că înţelegerea între SUA şi Ucraina este considerată un pas către aderarea Ucrainei la NATO. Conform documentului, în cazul unui atac armat împotriva Ucrainei sau al unei ameninţări cu un astfel de atac, oficialii americani şi ucraineni se vor întâlni în maximum 24 de ore pentru a stabili ce mijloace suplimentare de apărare sunt necesare.

Ce prevede acordul pe 10 ani semnat de Ucraina şi SUA

Statele Unite îşi reafirmă prin acord sprijinul pentru apărarea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. "Pentru asigurarea securităţii Ucrainei, ambele părţi recunosc că Ucraina are nevoie de o forţă militară semnificativă, de capacităţi solide şi de investiţii susţinute în baza industrială a apărării, în conformitate cu standardele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord", consemnează acordul.

"Statele Unite intenţionează să asigure sprijin pe termen lung cu echipamente, instruire şi consiliere, susţinere, informaţii, securitate, industrie de apărare, mijloace instituţionale pentru a contribui la dezvoltarea forţelor ucrainene de securitate şi apărare capabile să apere o Ucraină suverană, independentă, democratică şi să descurajeze viitoare agresiuni".

Pactul de securitate este bazat pe angajamente similare ale SUA față de Israel, arată o analiză The New York Times (NYT). Pact de securitate este pe 10 ani şi nu conține nicio finanțare, doar un angajament al americanilor de a colabora cu Congresul pentru a asigura zeci de miliarde de dolari dacă ar fi necesar, scrie sursa citată. Asta înseamnă, cel mai probabil, o altă luptă în congresul american unde republicanii s-au opus luni unor noi angajamente pentru fonduri și arme.

Cea mai mare îngrijorare pentru liderul Ucrainei este că acordul nu ar urma să supraviețuiască rezultatului alegerilor americane și celor europarlamentare, scrie publicaţia americană. 

Cea mai mare preocupare pentru Zelenski este că acesta ar fi ultimul summit G7 al lui Joe Biden. Iar la finalul acordului de securitate SUA-Ucraina, scris cu litere mici, se află acest alineat: "Orice parte poate rezilia prezentul acord prin transmiterea unei notificări scrise prin canale diplomatice" care "ar intra în vigoare după 6 luni". Este exact genul de lacună pe care fostul președinte Donald Trump a exploatat-o ​​pentru a abandona acordul nuclear cu Iranul în 2018, atrage atenţia NYT.

Zelenski: Acordul semnat cu SUA deschide calea pentru integrarea în NATO 

Acordul bilateral între Statele Unite şi Ucraina deschide calea pentru integrarea în NATO, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acordul "prevede că Statele Unite susţin viitoarea integrare a Ucrainei în NATO şi recunosc că acordul nostru de securitate deschide calea pentru integrarea Ucrainei în NATO", a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Joe Biden, după ceremonia de semnare a acordului.

Preşedintele chinez Xi Jinping "mi-a dat cuvântul" că Beijingul nu va vinde arme Rusiei, a declarat, de asemenea, preşedintele ucrainean. "Am avut o convorbire telefonică cu liderul Chinei. El mi-a spus că nu va vinde arme Rusiei. Vom vedea", a spus Zelenski. "Mi-a dat cuvântul", a adăugat el.

Zelenski, care a semnat tot la reuniunea la vârf de la Borgo Egnazia un acord bilateral de securitate şi cu Japonia, insistă de multă vreme ca ţara sa să fie primită în NATO, însă aliaţii occidentali nu au mers deocamdată până acolo. Articolul 5 al tratatului nord-atlantic prevede că orice atac împotriva unuia din statele membre este un atac împotriva tuturor.

Biden: Acordul G7 îi arată lui Putin că nu dăm înapoi

Acordul convenit joi la summitul G7 privind utilizarea activelor ruseşti pentru a ajuta Ucraina îi arată preşedintelui rus Vladimir Putin că "nu dăm înapoi", a declarat preşedintele american Joe Biden.

Potrivit lui Joe Biden, Statele Unite vor prelua conducerea în acordarea Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde de dolari împreună cu UE pentru a-și reconstrui porturile și centralele electrice distruse și pentru a cumpăra arme. Banii vor fi rambursați din dobânda generată din activele de aproape 300 de miliarde de dolari pe care Putin, în mod inexplicabil, le-a lăsat în instituțiile financiare occidentale înainte de invazia din februarie 2022, mai comentează The New York Times. 

Biden a promis Ucrainei, cu ajutorul UE, un împrumut de 50 de miliarde de dolari, dar nu este clar dacă banii vor ajunge la timp pentru a ajuta Ucraina se preia iniţiativa în război și nici dacă acordul de securitate va supravieţui după alegerile din SUA, din noiembrie, a mai evaluat The New York Times. 

Această decizie G7 şi acordul bilateral de securitate dintre Kiev şi Washington în aceeaşi zi în marja summitului G7 îi "demonstrează lui Putin că nu ne va epuiza, că nu ne poate dezbina", a afirmat preşedintele american în cadrul unei conferinţe de presă comune.

Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei.  Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ 3 miliarde de euro pe an.

Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.