Asasinii din comando-ul străin, acuzați că l-au ucis pe preşedintele haitian, au fost prezentați populației la TV. VIDEO

Preşedintele haitian Jovenel Moïse a fost asasinat de un comando alcătuit în mare parte din foşti soldaţi columbieni, a anunţat poliţia. Doi bărbați despre care se crede că sunt americani haitieni au fost arestați, fiind suspectaţi cu asasinarea președintelui din Haiti, au declarat joi oficialii din poliție. Unul dintre ei se presupune că a făcut parte din garda de corp a ambasadei canadiene din Port-au-Prince.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

James Solages și Joseph Vincent s-au numărat printre cei 17 suspecți reținuți după asasinarea şocantă a președintelui Jovenel Moïse de către un comando de 28 de asasini care au pătruns miercuri dimineaţa în reşedinţa personală din capitala ţării, potrivit Associated Press. Suspecții reținuți au fost prezentați la televizor. 

Preşedintele a fost omorât după ce a fost împuşcat de 16 ori, în timp ce soţia acestuia se află în spital, în stare stabilă, dar critică. 15 dintre persoanele arestate sunt din Columbia, potrivit lui Léon Charles, șeful poliției naționale din Haiti. Alţi trei suspecţi au fost ucişi de poliţie şi că alţi opt sunt daţi dispăruţi. 

"Astăzi, am prezentat acești asasini populației. Au fost în total 26, am capturat 17, dintre care 15 columbieni, au fost identificaţi cu pașapoartele columbiene. Alţi doi dintre cei capturaţi haitiano-americani" a spus Charles

Asasinatul preşedintelui din Haiti aruncă țara într-o criză politică fără precedent

Autorităţile transmit că cel mai bătrân suspect are 55 de ani și cel mai tânăr, Solages, 35 de ani, potrivit unui document împărtășit de Mathias Pierre, ministrul pentru alegeri din Haiti.

Oficialii nu pot comunica cu exactitate ce i-au determinat pe asasini să îl omoare pe preşedintele Moise, spunând doar că atacul, condamnat de principalele partide de opoziție din Haiti și de comunitatea internațională, a fost efectuat de „un grup înalt instruit și puternic înarmat”.

Starea de urgenţă este în vigoare în întreaga ţară. Asasinarea preşedintelui a produs confuzie şi la nivelul conducerii ţării. Potrivit Constituţiei, preşedintele Curţii Supreme ar trebui să preia conducerea, însă acesta a murit recent din cauza Covid-19. În acest caz, amendamentele sugerează că prim-ministrul ar trebui să conducă. 

Ariel Henry a fost numit săptămâna aceasta în funcţie, dar nu a depus încă jurământul. El insistă că ar trebui să fie la comandă. Interimarul Joseph s-a arătat „intrigat” de declaraţia lui Henry, adăugând pentru BBC: „Trebuie să lăsăm acele lucruri în spate şi să punem Haiti pe primul loc”. ONU este de părere că Joseph ar trebui să rămână la conducere până la alegerile care urmează să aibă loc anul acesta. El a afirmat că nu va candida la preşedinţie. „Nu sunt aici să stau prea mult. Trebuie să organizăm alegeri. Nu am o agendă personală”.

Şi înaintea asasinării preşedintelui, situaţia din Haiti era marcată de instabilitate şi demisia lui a fost cerută în mai multe rânduri în proteste ample. Alegerile parlamentare erau programate să aibă loc în octombrie 2019, dar au fost amânate din cauza disputelor, astfel că Moïse - devenit preşedinte în 2017 - conducea în baza unui decret.