Cine este Mukhtar Babayev, numit preşedinte al COP29. Conferinţa, prezidată pentru al doilea an de un veteran din industria petrolului

Pentru al doilea an consecutiv, un reprezentant al industriei petrolului va prezida Conferinţa ONU privind schimbările climatice, în contextul în care Azerbaidjanul l-a numit pe ministrul său al Economiei şi Resurselor Naturale, Mukhtar Babayev, fost director al companiei petroliere Socar, în funcţia de preşedinte al COP29, care se va desfăşura în luna noiembrie la Baku, informează AFP, citat de Agerpres. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

"Excelenţa sa Mukhtar Babayev a fost numit ca preşedinte desemnat al celei de-a 29-a Conferinţe a părţilor", a anunţat vineri Rashad Allahverdiyev, un oficial guvernamental din Azerbaidjan, într-un e-mail.

Anul trecut, Emiratele Arabe Unite, gazda COP28, l-au ales pe Sultan Al Jaber, directorul companiei naţionale petroliere Adnoc, pentru a prezida acea conferinţă ONU, care s-a încheiat în decembrie la Dubai cu un apel istoric la "o tranziţie" care să ducă la renunţarea la combustibilii fosili, fiind pentru prima dată când o ediţie COP a lansat un astfel de apel.

Felicitări din partea preşedinţiei COP28

Preşedinţia COP28 l-a felicitat pe Mukhtar Babayev, care şi-a reprezentat ţara la negocierile din Dubai. "Vom colabora cu preşedinţiile COP29 şi COP30 (care va avea loc în Brazilia - n.red.), precum şi cu ONU Climat, pentru a concretiza succesul istoric şi transformator al COP28 şi pentru a menţine obiectivul de 1,5°C la îndemână", a declarat preşedinţia COP28 într-un mesaj publicat pe reţeaua de socializare X.

Guvernul azer l-a numit, de asemenea, pe viceministrul Afacerilor Externe, Yalchin Rafiyev, în funcţia de negociator-şef la COP29.

16 ani petrecuţi la Socar. Ministru al Azerbaidjanului pentru Ecologie şi Resurse Naturale din 2019

Ediţiile COP sunt organizate în fiecare an într-o zonă diferită, iar ţările gazdă sunt desemnate prin consens de statele din zonă. Pentru 2023, ţările asiatice au desemnat Emiratele Arabe Unite, iar pentru acest an, după un blocaj de mai multe luni, Azerbaidjanul a fost desemnat în cele din urmă prin voturile exprimate de ţările din Europa de Est, o regiune în care a fost inclusă şi Rusia.

Mukhtar Babayev a lucrat din 1993 până în 2003 la departamentul de relaţii economice externe din cadrul Socar (State Oil Company of Azerbaidjan Republic), compania naţională pentru petrol şi gaze naturale din această ţară, înainte să se transfere la departamentul său de marketing şi operaţiuni economice.

Din 2007 până în 2010, a fost vicepreşedinte al companiei petroliere, responsabil cu ecologia. El este ministrul Azerbaidjanului pentru Ecologie şi Resurse Naturale începând din 2019.

Toţi preşedinţii COP au fost miniştri sau diplomaţi până în 2023

Din punct de vedere istoric, toţi preşedinţii COP au fost miniştri sau diplomaţi, până la excepţia din 2023. Sultan Al Jaber este preşedintele grupului Adnoc, unul dintre cei mai mari producători de gaze şi petrol din regiunea Golfului Persic, reprezentându-şi în acelaşi timp ţara de mai multe ori la COP şi conducând totodată o companie specializată în energii regenerabile, Masdar.

Rolul său dual a fost criticat din cauza riscului generat de posibile conflicte de interese, iar anumite documente au arătat un amestec de interese între Adnoc şi COP28 în pregătirea întâlnirilor cu guverne străine. Contextul în care se va desfăşura următoarea ediţie a COP aminteşte de cel care a marcat sesiunea din Emiratele Arabe Unite.

Baku, una dintre capitalele mondiale ale petrolului la începutul secolului al XX-lea

Baku a fost una dintre capitalele mondiale ale petrolului la începutul secolului al XX-lea, a declarat Francis Perrin, specialist în energie la Institutul de relaţii internaţionale şi strategice din Franţa, "cu interese ruseşti, Shell şi fraţii Nobel în epocă".

Azerbaidjanul a dezvoltat începând din anii 1990 mari exploatări ale unor zăcăminte de petrol şi de gaze naturale în Marea Caspică, a adăugat el. În prezent, gazele naturale au devenit mai importante decât petrolul pentru Azerbaidjan, o ţară care face parte din OPEC, fiind exportate în principal către Europa.

"Această ţară rămâne astăzi foarte dependentă de hidrocarburi, care reprezintă puţin sub 50% din PIB, puţin peste 50% din veniturile sale bugetare şi puţin peste 90% din veniturile sale din exporturi", a adăugat Francis Perrin.