Paradoxurile summitului pentru climă COP28. ONU cere eliminarea combustibili fosili, India insistă că principala ei sursă de energie va rămâne cărbunele

Conferința ONU privind schimbările climatice, COP28, începe joi cu numeroase controverse, arată o analiză The Wall Street Journal. Este găzduită de Emiratele Arabe Unite, care pompează peste 3 milioane de barili de petrol pe zi. Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), din care face parte şi Emiratele Arabe Unite, va avea pentru prima dată un pavilion la summitul privind schimbările climatice.

Reducerea consumului de combustibili fosili, puţin probabilă

Ţările participante la summit vor conveni asupra unui nou obiectiv de a tripla capacitatea globală de energie regenerabilă până în 2030 și de a crește eficiența energetică. Dar încă se dezbate o reducere a consumului de combustibili fosili. Țările care sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice, cum ar fi națiunile insulare, își doresc un astfel de angajament. Uniunea Europeană și G7 au semnalat şi ele că vor sprijini o nouă țintă, deși sunt dispute cu privire la formulare.

Introducerea unei astfel de formulări despre combustibilii fosili în declarația finală a summit-ului ar trimite cel mai clar semnal de până acum companiilor de petrol și gaze, dar şi acționarilor acestora, că cererea ar putea începe să scadă în curând. Însă o astfel de decizie pare puțin probabilă având în vedere că țările care se bazează pe această industrie pot arunca în aer înțelegerea. Aproximativ 20 de state obțin mai mult de 30% din veniturile lor din combustibili fosili, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. 

Marile companii petroliere nu sunt pregătite pentru schimbări drastice, deoarece au lăsat în mare parte sarcina de a ecologiza sistemul energetic global pe seama altora. Companiile mari din industria combustibililor fosili au cheltuit anul trecut doar 20 de miliarde de dolari, adică 1% din venituri, pentru investiții menite să reducă emisiile de carbon. Majoritatea investiţiilor au venit de la patru companii europene: Equinor, TotalEnergies, Shell și British Petroleum.

Deși marile companii petroliere s-ar putea angaja la summit să investească în energia regenerabilă, care să reducă emisiile de metan eliberate în timpul exploatării și producerii de combustibili fosili, acest lucru nu va rezolva principala problemă: majoritatea emisiilor sunt eliberate atunci când petrolul și gazele sunt arse. 

În plus, directorii din sectorul petrolului și gazelor naturale și-au exprimat reticența în a investi serios în surse alternative curate, cum ar fi biocombustibilii, hidrogenul verde, energia eoliană sau solară, deoarece sunt mai puțin profitabile. Companiile Big Oil se bazează pe captarea și stocarea carbonului pentru a permite continuarea și chiar creșterea producției. Dar, implementarea tehnologiei de stocare a carbonului la o scară semnificativă ar putea fi chiar mai rea pentru profituri decât trecerea la energia regenerabilă, și ar putea implica costuri anuale de până la 3.500 de miliarde de dolari până în 2050, echivalentul tuturor veniturilor anuale ale industriei petrolului și gazelor. De asemenea, funcționarea acestui tip de instalații ar absorbi o cantitate de energie echivalentă cu cererea globală de electricitate din 2022.

În lipsa unor opțiuni ușoare pentru tranziția energetică, companiile de petrol și gaze par să spere că lumea va rămâne dependentă de produsele lor. Summitul COP28 nu le va schimba viziunea cel mai probabil, potrivit WSJ.

India insistă că principala sursă de energie a ţării va rămâne cărbunele

În timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres a cerut discuții pentru eliminarea completă a combustibililor fosili, India insistă că principala sursă de energie a ţării va rămâne cărbunele. În prima zi de discuţii la Cop28 este aşteptat un acord cu privire la un fond pentru a ajuta țările cele mai sărace și vulnerabile din lume, afectate de schimbările climatice. "Cărbunele este și va rămâne o parte importantă a nevoilor energetice ale Indiei", a declarat Vinay Mohan Kwatra, ministrul de Externe al Indiei.

Monarhi, carbon şi dolari

Emiratele Arabe Unite au văzut imaginea de ansamblu: micul stat petrolier din regiunea Golfului Persic a cheltuit din belşug pentru a găzdui începând de joi cea de-a 28-a ediţie a Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28), care ar trebui să încurajeze ţările să treacă la o viteză superioară în ceea ce priveşte tranziţia energetică, arată un reportaj AFP.

La marginea deşertului, în Dubai, gazda Expoziţiei Universale 2020 devine pentru două săptămâni şi centrul mondial al diplomaţiei climatice, iar Emiratele Arabe Unite şi ONU speră într-o ediţie a COP care să fie la fel de istorică precum cea de la Paris din 2015.

"Evident, sunt profund în favoarea unui text care să includă renunţarea (la carburanţii fosili)", chiar în baza unui calendar progresiv, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, miercuri, într-un interviu acordat pentru AFP, înainte să călătorească cu avionul spre Dubai.

"Este cea mai importantă ediţie COP după cea de la Paris", a declarat miercuri şi directorul agenţiei ONU pentru climă, Simon Stiell. "Înaintăm cu paşi mici astăzi, când ar trebui să facem paşi uriaşi", a adăugat el.

Este pentru a doua oară când o ţară din regiunea Golfului Persic găzduieşte o ediţie a COP, după Qatar, în 2012. Conferinţele ONU privind schimbările climatice sunt organizate, în general, pe un alt continent în fiecare an. În urmă cu doi ani, ţările din Asia-Pacific au ales Emiratele Arabe Unite pentru a găzdui această ediţie a COP.

Conflicte de interese la COP28 

Însă preşedintele COP28, Sultan Al Jaber, care este totodată directorul general al companiei petroliere naţionale Adnoc, a devenit ţinta unor critici după publicarea de către BBC şi Centre for Climate Reporting a unor note interne de pregătire a reuniunilor oficiale în care erau enumerate argumentele pentru promovarea proiectelor Adnoc în străinătate. Preşedintele COP28 a respins miercuri aceste acuzaţii.

Deşi anumite personalităţi publice şi ONG-uri s-au plâns din cauza acestui scandal, un boicot al COP28 nu se află pe ordinea de zi, deoarece mizele sunt atât de mari şi atât de evidente la sfârşitul unui an marcat de o supraîncălzire a climei.

Însuşi Antonio Guterres a apărat interesul de a-l avea pe Sultan Al Jaber în fruntea COP pentru a vorbi despre renunţarea la combustibilii fosili: "Cred că el se află într-o poziţie mai bună pentru a le spune acest lucru colegilor săi din industria combustibililor fosili decât dacă ar fi membru al unui ONG cu un dosar solid pro-climat".

Prima decizie majoră de la COP28 ar putea fi luată încă de joi, odată cu adoptarea în sesiune plenară a implementării unui nou fond de compensare a pierderilor şi pagubelor cauzate de schimbările climatice în ţările vulnerabile, după un an de negocieri extrem de tensionate între ţările din Nord şi cele din Sud. Această adoptare în prima zi le-ar permite delegaţilor să se concentreze asupra celorlalte bătălii incluse pe ordinea de zi, începând cu cea a combustibililor fosili.

Regele Charles, Israel şi palestinienii

Joi dimineaţă, mii de participanţi au început să sosească în număr mare într-o atmosferă liniştită, fără a se întrevedea deocamdată posibilitatea unui protest. Peste 97.000 de persoane (delegaţii, mass-media, ONG-uri, experţi în lobby, organizatori, tehnicieni) au fost acreditate, de două ori mai multe decât anul trecut, şi aproximativ 180 de şefi de state şi de guverne sunt aşteptaţi la Dubai, potrivit organizatorilor, până pe 12 decembrie, data care marchează încheierea conferinţei.

Papa Francisc, care are gripă, şi-a anulat sosirea, însă peste 140 de lideri se vor succeda la tribuna COP28 vineri şi sâmbătă, după ceremonia de deschidere de joi, pentru a susţine discursuri de câteva minute cu scopul de a oferi un impuls politic negocierilor "bizantine" care vor ţine ocupate delegaţiile timp de două săptămâni.

Regele Charles al III-lea se va exprima vineri în deschiderea acestui summit al liderilor, în absenţa preşedintelui american Joe Biden - înlocuit de vicepreşedinta Kamala Harris - şi a preşedintelui chinez Xi Jinping.

Preşedintele israelian Isaac Herzog şi liderul Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, ar putea să se întâlnească faţă în faţă, deoarece sunt înscrişi să ia cuvântul la un interval de doar câteva minute între ei, în cursul zilei de vineri. Emiratele Arabe Unite pregătesc o avalanşă inaugurală de angajamente voluntare din partea guvernelor de a tripla, de exemplu, energia regenerabilă până în 2030 sau de a spori ajutorul financiar din partea ţărilor bogate pentru cei mai vulnerabili.

Însă doar textele oficiale adoptate în timpul COP, în cadrul meticulosului proces al ONU în care consensul este obligatoriu, vor avea o forţă comparabilă cu cea a Acordului de la Paris. Un fiasco nu poate fi exclus, atât de puternică este rezistenţa unor ţări producătoare de a vorbi în mod explicit despre combustibilii fosili.

Sunt inutile ediţiile COP?

Aceasta este o întrebare legitimă, având în vedere că, după COP21 şi Acordul de la Paris, emisiile de gaze cu efect de seră au continuat să crească. Cu toate acestea, la momentul respectiv, se preconiza o creştere de 16% până în 2030, însă Agenţia ONU pentru Mediu estimează acum o creştere de 2%.

Această încetinire nu poate fi atribuită doar textului de la Paris, întrucât tranziţia energetică este incontestabil în curs de desfăşurare, deşi continuă să plaseze omenirea pe o traiectorie de încălzire insuportabilă a climei.

Începând din 2015, aproximativ 100 de ţări s-au angajat să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, energia solară a devenit cea mai ieftină modalitate de a genera electricitate, vârful cererii de combustibili fosili ar putea fi atins în acest deceniu, iar Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă ca mai mult de o treime dintre automobilele noi din lume să fie electrice până în 2030, un scenariu de neimaginat înaintea anului 2015. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰