Creșterea dolarului este o lovitură pentru UE. Și pentru americani e o sabie cu două tăișuri - Analiză

Îngrijorările cu privire la o recesiune globală şi agravarea crizei din Europa împing în sus dolarul american. Puţini analişti de pe Wall Street se aşteaptă la o schimbare de traiectorie în perioada imediat următoare, arată o analiză publicată The Wall Street Journal. Creșterea dolarului ar putea ajuta în lupta împotriva inflației în SUA, dar le face viața grea partenerilor comerciali, cum ar fi Uniunea Europeană și Japonia, susţine o altă analiză publicată de The Wasghington Post. 

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

După cel mai puternic prim semestru înregistrat de moneda americană în ultimul deceniu, investitorii care au vrut să se protejeze de scăderile de pe pieţele bursiere au mizat pe rezistenţa economiei americane şi astfel au alimentat o ascensiune rapidă a dolarului. 

Indicele WSJ Dollar Index, care măsoară dolarul în raport cu un coş format din 16 monede, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Moneda euro a coborât sub paritate în raport cu dolarul pentru prima dată după 2002 iar yenul japonez a coborât la minime fără precedent de la finalul secolului 20.

Un dolar puternic este o sabie cu două tăişuri pentru consumatorii şi companiile americane deoarece creştere puterea de cumpărare internă dar afectează veniturile companiilor multinaţionale. Grupul Microsoft şi-a redus estimările de venituri în luna iunie, după ce în aprilie anunţa că dolarul puternic i-a amputat veniturile cu aproximativ 300 de milioane de dolari în primele trei luni ale anului.

Aprecierea dolarului a afectat şi materiile prime, de la petrol şi până la cupru, care sunt cotate în dolari, lovind economiile emergente, ale căror datorii denominate în dolari au devenit de asemenea mai greu de rambursat pe fondul întăririi monedei americane.

Săptămâna aceasta investitorii vor urmări cu atenţie rezultatele pentru trimestrul al doilea publicate de o serie de companii precum Goldman Sachs,Tesla şi Alcoa. "Cu siguranţă, dolarul va fi un obstacol important în calea câştigurilor", spune Adam Crisafulli, fondatorul firmei de analiză a pieţei Vital Knowledge.

Tot în zilele următoare managerii de fonduri vor urmări cu atenţie reuniunea de politică monetar de la Banca Centrală Europeană pentru indicii cu privire la direcţia în care se va îndrepta moneda euro. Analiştii mizează deja pe faptul că BCE va majora dobânda de referinţă pentru prima dată după 2011.

Fondurile speculative mizează împotriva euro, care s-a depreciat cu aproape 15% în raport cu dolarul pe parcursul ultimelor 12 luni, din motive precum războiul din Ucraina şi problemele asociate cu energia şi inflaţia. În paralel, yenul japonez şi-a continuat declinul, scăzând cu aproape 20% în raport cu dolarul în ultimul an. Banca Japoniei a promis că va continua politica sa de dobânzi reduse, în pofida semnelor de inflaţie.

În aceste condiţii, analiştii de pe Wall Street se aşteaptă ca tendinţa de apreciere a dolarului să continue atât timp ce temerile privind o recesiune globală se înmulţesc. Săptămâna trecută analiştii de la Morgan Stanley şi-au modificat prognozele cu privire la cursul euro-dolar şi acum se aşteaptă ca un euro să se tranzacţioneze pentru 97 de cenţi la finele lunii septembrie.

Michael Feroli, economist şef la JPMorgan spune că minutele de la reuniunea de politică monetară din luna iunie a Rezervei Federale americane susţin ideea că dolarul mai are loc de creştere. La începutul anului investitorii nu erau siguri că Fed va majora agresiv costul creditului, dacă asta va însemna că va fi afectată economia americană.

Minutele de la ultime reuniune de politică monetară sugerează că Banca centrală a SUA va face tot ce este nevoie pentru a combate inflaţia. "Cea mai importantă schimbare de ton a fost acceptarea faptului că ar putea fi nevoie să fie sacrificată creşterea economică pentru a reface stabilitatea preţurilor însă acesta este un cost pe care oficialii Fed sunt dispuşi să îl plătească", a subliniat Michael Feroli.

Washington Post: Mărfurile denominate în dolari devin mai scumpe în euro

Dolarul american a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele decenii după ce Rezerva Federală (FED) a decis majorarea dobânzii de referință. Rezultatul? Turiștii americani au putut cumpăra bunuri la preţ de chilipir în Europa și Asia, dar economiile mai multor parteneri comerciali ai SUA sunt sub presiune. 

Întărirea dolarului este o dovadă că măsurile anti-inflație a Rezervei Federale încep să câștige teren, chiar dacă prețurile în general continuă să crească. Dar este o altă poveste în străinătate, în Europa şi Marea Britanie, unde reversul aprecierii dolarului face ca lupta împotriva inflației să fie și mai dură.

Războiul din Ucraina, în special, a răsturnat piața mondială de alimente și combustibili și a dat mai multe lovituri Europei și multor țări în curs de dezvoltare decât SUA, ceea ce poate explica evoluția actuală a dolarului. "Dolarul, euro, yenul și yuanul s-au mișcat în intervale relativ mici o lungă perioadă de timp. Este pentru prima dată în decenii când toate sunt în scădere față de dolar”, a declarat Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru Economie Internațională.

Dolarul mai puternic pune presiune pe bugetele țărilor care depind în mare măsură de importurile de petrol, demoninate în dolari, cum ar fi India, Coreea de Sud și Thailanda. Mai multe țări în curs de dezvoltare care au nevoie de infuzii financiare pentru a-și acoperi datoriile, cum ar fi Ecuador și Tunisia, suferă și ele pe măsură ce moneda SUA crește.

Performanța dolarului reflectă şi puterea redresării SUA în urma pandemiei, care a fost mai rapidă decât în ​​Europa sau Japonia.  În acest an, Fed a majorat dobânda de referință de două ori cu un total de 1,5 puncte procentuale și este de așteptat să anunţe o nouă majorare la sfârșitul acestei luni.  De cealaltă parte, sunt aşteptări ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânda de referință pentru prima dată în ultimii 11 ani la reuniunea din 21 iuli. Dobânda ar putea să rămână negativă până în septembrie, chiar dacă inflația a atins 8,6% în iunie.

În Japonia, unde inflația a fost mult timp redusă, banca centrală a decis luna trecută să mențină dobânda negativă de -0,1%. "Băncile centrale au fost surprinse de creșterea inflației și acum reacționează cu viteze diferite”, a declarat Marc Chandler, director general al Bannockburn Global Forex. "SUA realizează cea mai agresivă majorare din 1980, în timp ce europenii și japonezii nu s-au mișcat”.

Cu toate acestea, un dolar mai puternic nu este deloc o veste bună pentru Statele Unite. Produsele americane devin din ce în ce mai scumpe pentru clienții externi, ai căror monede își pierd din valoare în raport cu dolarul. Acest lucru îi afectează pe marii exportatori precum Boeing, cel mai mare producător de avioane comerciale din lume. Și alți giganţii din SUA au de suferit: câștigurile de pe pieţele externe se micșorează atunci când sunt convertite în dolari.

Microsoft și-a redus luna trecută prognoza pentru trimestrul curent, spunând că dolarul puternic îi va reduce câștigurile estimate cu aproximativ 250 de milioane de dolari. Companiile din SUA obțin 30 la sută din profitul total din operațiunile din afara țării, potrivit Morgan Stanley. Câștigurile mai mici ale multinaționalelor le-ar putea determina să reducă cheltuielile în alte domenii, contribuind astfel la încetinirea economică.

Consecințele financiare sunt deosebit de dificile pentru factorii de decizie europeni. Un euro mai slab agravează inflația prin creșterea costului mărfurilor importate. Orice beneficiu obținut de exporturile germane de pe urma unei monede mai slabe este anulat de creșterea costurilor cu energia din cauza pierderii livrărilor ieftine de gaze si petrol din Rusia. 

Germania a raportat luna aceasta primul deficit comercial din ultimii 30 de ani. Reducerea livrărilor de gaze rusești a făcut ca mărfurile germane să fie mai scumpe, iar încetinirea economică a Chinei a redus cererea.

Evoluția monedei americane sfidează și îngrijorările exprimate la începutul acestui an că sancțiunile agresive ale administrației Biden la adresa Rusie pentru invadarea Ucrainei ar încuraja alte țări să își reducă dependența de dolar.

Dolarul rămâne de departe cea mai răspândită monedă globală, reprezentând aproape 59% din rezervele totale ale băncii centrale, potrivit Fondului Monetar Internațional. Creșterea dolarului din ultimele luni a contribuit și la scăderea prețurilor la bunurile importate. ”Dolarul puternic ajută la reducerea presiunilor inflaționiste”, a spus Rhea Thomas, economist senior la Wilmington Trust.