Cum speră Putin să schimbe soarta războiului prin "referendumurile" din regiunile ocupate de armată. Analist militar: "Va poza în victimă"
Dacă nu a reuşit cu armata, Vladimir Putin încearcă acum să anexeze ilegal 4 regiuni ucrainene. Azi în Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson au început aşa-zisele referendumuri pentru unirea cu Rusia. Vor dura 5 zile, iar cei care nu se vor prezenta la urne sunt ameninţaţi că vor fi daţi afară de la muncă. Comunitatea internaţională a anunţat că nu va recunoaşte rezultatul votului, care este unul previzibil.
De Redactia Observator la 23.09.2022, 23:08Aşa-zisele referendumuri, puse în scenă de Kremlin, după un scenariu pe care lumea întreagă l-a văzut şi în cazul peninsulei Crimeea, au început la ora 8 dimineaţa, când secţiile de votare s-au deschis. În buletinele de vot, oamenii sunt întrebaţi dacă vor independenţa faţă de Ucraina şi unirea cu Rusia.
Televiziunile ruse au prezentat imagini cu oameni care stau la coadă să voteze. Lucru lesne de înţeles pentru că, în toate cele patru regiuni, au rămas, în mare parte, doar proruşii. Restul civililor au fugit din calea militarilor lui Putin.
Milițiile pro-ruse, din casă în casă pentri a se asigura că oamenii votează
Ca să fie siguri că votează toată lumea, miliţiile proruse vor merge din casă în casă cu urne de vot mobile. Cei care refuză sunt ameninţaţi că îşi vor pierde locurile de muncă. În schimb, celor care aleg unirea cu Rusia li se promit bani şi electrocasnice. Au timp de azi până marţi să-şi aleagă viitorul. Kremlinul le promite că anexarea se va face rapid.
- România se pregăteşte pentru un nou val de refugiaţi ucraineni. Guvernul ar putea cheltui şi 400 de milioane de lei
- Război Rusia - Ucraina, ziua 212 LIVE TEXT. Ruşii anexează cu forţa 15% din Ucraina. Guvernator: Oameni...
- Care ar putea fi reacţia Rusiei după ce Putin a ameninţat iar cu folosirea armelor nucleare
Serviciile secrete de la Kiev spun că au informaţii potrivit cărora, ruşii vor pune să voteze şi adolescenţii care au între 13 şi 17 ani, dar şi ucrainenii care au ajuns în Rusia de la începutul războiului.
Amanda Paul, analist la Centrul European de Politică European: Fiind, știți, obligați să voteze pentru a face parte din Rusia, ei se pun practic într-o poziție în care vor trăi sub un regim autoritar. Deci, se vor înhăma la un trai destul de neplăcut.
"Referendumurile", organizate pe repede înainte în încercarea lui Putin de a spăla ruşinea înfrângerilor de pe front
După Harkov, la începutul acestei săptămâni, militarii lui au pierdut şi controlul asupra regiunii Luhansk, unde făceau legea încă din 2014, iar contraofensiva ucraineană avansează ameninţător şi în Doneţk. Acum, prin alipirea acestor teritorii la Rusia, Putin speră să schimbe soarta războiului.
Ion Petrescu, colonel în rezervă și analist militar: După alipirea celor 4 entităţi va poza în victimă, în sensul că asta e ţara noastră, nu aţi protestat când am luat Crimeea. Acum, dacă avem un nou teritoriu, sigur, unilateral declarat, totuşi e dreptul nostru să îl apărăm.
Cele patru teritorii care urmează să fie anexate ilegal de Rusia reprezintă 15% din toată suprafaţa Ucrainei. Practic, Rusia se va alege cu o zonă de mărimea Ungariei. Comunitatea Internaţională, inclusiv Turcia, a condamnat organizarea referendumurilor pe care le consideră ilegale.
Ruşii descoperă că Putin a minţit şi că mobilizarea este de fapt "generală"
Peste graniţă, în Rusia, tot mai multe familii realizează pe propria piele ce înseamnă aşa-zisa operaţiune specială a lui Putin. Mobilizarea, care aparent trebuia să fie doar una parţială, seamănă tot mai mult cu una generală.
Bărbaţi de toate vârstele, mineri, it-işti, studenţi şi cei care aparţin minorităţilor etnice non-ruse sunt luaţi din casele lor şi urcaţi în autobuze, care parcurg un singur drum: cel spre unităţile militare.
Cei care nu au primit încă ordinul de mobilizare încearcă să fugă din Rusia. Pentru a treia zi la rând, cozile la frontierele cu statele care le mai permit încă intrarea pe teritoriile lor se întind pe zeci de kilometri. Finlanda a anunţat însă că va închide graniţa, în timp ce Germania spune că îi va primi drept refugiaţi pe cei care dezertează din armata rusă.