"Dacă Europa ar lupta cu Rusia, unele țări ar rămâne fără muniție în câteva zile". NATO cere membrilor să-și crească stocurile de muniție

NATO ar putea să le ceară membrilor săi să-și crească stocurile de muniție care au fost epuizate de războiul din Ucraina, în timp ce aliații încearcă să pună livrările de arme către Kiev și propriile lor armate pe o bază durabilă, după un an în regim de criză. Chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie anul trecut, multe țări ale alianței nord-atlantice nu și-au atins obiectivele de înarmare, deoarece oficialii au considerat războaiele de uzură cu bătălii de artilerie pe scară largă reprezintă sunt de domeniul trecutului, notează Reuters.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Ritmul livrărilor către Ucraina, unde trupele Kievului trag zilnic mii de runde de artilerie, a secat stocurile occidentale și a scos la iveală găuri în eficiența, viteza și forța de muncă a lanțurilor de aprovizionare. Un oficial al NATO a transmis faptul că recent a fost realizată o analiză a stocurilor occidentale de arme și muniții a fost finalizată.

"Dacă Europa ar lupta împotriva Rusiei, unele țări ar rămâne fără muniție în câteva zile", a declarat un diplomat european pentru Reuters.

Deciziile politice din ultimii ani, dublate de livrările de arme către Kiev au făcut ca stocurile de arme ale europenilor să scadă vertiginos, ceea de ar putea declanșa un răspuns din partea conducerii NATO. Cu toate acestea, jurnaliștii Reuters subliniază faptul că cantitatea de muniție de care dispune fiecare stat membru, dar și care sunt țintele de înarmare asumate rămân, în continuare, strict secrete.

În general, NATO însărcinează fiecare aliat cu furnizarea anumitor capabilități de luptă pe care alianța le poate folosi în caz de conflict. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, că un anumit stat ar putea avea o divizie blindată - aproximativ 10.000 până la 30.000 de soldați - complet echipată și pregătită cu muniție, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pentru o anumită perioadă de timp. Luând în considerare toate aceste condiții, țara va trebui să furnizeze o anumită cantitate de muniție, tancuri, obuziere și ce altceva ar putea fi necesar pentru a îndeplini cerințele NATO.

Probleme legate de lanțurile de producție

Războiul a atras atenția și asupra lipsei capacității industriale necesare pentru a crește rapid producția, după decenii de scădere a comenzilor guvernamentale care au dus la dispariția multor linii de producție. Miniștrii apărării din NATO vor discuta această problemă marți și miercuri la Bruxelles, înainte ca zeci de lideri occidentali să se întâlnească pentru Conferința de Securitate de la Munchen, înainte de prima aniversare a războiului din Ucraina. Statele Unite și Franța au început să exercite presiuni asupra companiilor de apărare pentru a-și spori producția.

"Războiul din Ucraina consumă o cantitate enormă de muniţie şi goleşte stocurile aliaţilor (...). Aşa că trebuie să mărim producţia şi să investim în capacităţile noastre de apărare", a spus Stoltenberg. El a spus că miniştrii apărării "se vor concentra asupra unor moduri de a creşte capacitatea industriei noastre de apărare şi de a ne reface stocurile".

Potrivit lui Stoltenberg, "rata actuală de consum al muniţiei este de multe ori mai mare decât actuala noastră rată de producţie", iar "asta pune sub presiune industria noastră de apărare". "De exemplu, timpul de aşteptare pentru muniţie de calibru mare a crescut de la 12 la 28 de luni. Comenzile plasate astăzi vor fi livrate peste doi ani şi jumătate", a exemplificat el.

Stoltenberg a menţionat printre ţările care au încheiat noi contracte cu industria de profil pentru a-şi reface stocurile de muniţie SUA, Franţa şi Norvegia.

"NATO tocmai a finalizat o evidenţă a stocurilor noastre de muniţii. Şi plănuim să creştem ţintele pentru stocurile de muniţii prin procesul de planificare defensivă al NATO", a spus Stoltenberg. "Da, avem o problemă, da, este o provocare", a recunoscut secretarul general al Alianţei, subliniind totuşi că NATO a început să acţioneze, fie prin creşterea capacităţilor pe termen scurt, prin lucrul în weekend de exemplu, dar şi, pe termen mediu, prin investiţii în capacităţile de producţie.

Ucraina cere noi livrări de arme

Ucraina a pledat "imediat" ca aliații săi să facă noi livrări de muniție și elemente de artilerie, avertizând că nu dispune de stocuri pentru a se apăra împotriva unei noi ofensive ruse de care Kievul se teme că este iminentă. Cererea, făcută de vicepremierul Olha Stefanișina, a venit într-o zi în care Moscova a lansat rachete balistice împotriva infrastructurii Ucrainei. De asemenea, a urmat un tur al capitalelor occidentale din partea președintelui Volodimir Zelenski, care a subliniat importanța aprovizionării pe termen lung cu avioane de luptă și armament greu.

Armata ucraineană consumă muniție într-un ritm fără precedent, estimările indicând faptul că trupele Kievului trag cu diferitele elemente de artilerie de peste 5.000 de ori în fiecare zi. Specialiștii explică faptul că acest ritm de consum al ucrainenilor poate fi comparat cu comenzile de muniție anuale ale unei țări europene mici într-un singur an.