De ce nu e lăsată Ucraina să lovească adânc în Rusia cu rachete occidentale. Sute de instalaţii militare rusești sunt în raza rachetelor ATACMS

Război în Ucraina. Volodimir Zelenski și-a intensificat apelurile către aliații occidentali pentru a ridica toate restricțiile privind utilizarea armelor occidentale împotriva țintelor aflate pe teritoriul rus. Marea Britanie și Franța sunt de acord să dea undă verde Ucrainei să lovească ținte militare aflate adânc în Rusia, în timp ce SUA și Germania se opun, relatează Financial Times (FT). 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Ucraina a primit rachete cu o rază de acțiune, de până la 300 km, cu condiţia că acestea nu pot fi folosite pentru a lovi ținte aflate în Rusia. Este vorba de rachetele ATACMS, cu lansare de la sol, furnizate de SUA și rachete de croazieră Storm Shadow sau Scalp-EG, cu lansare din aer, fabricate în Marea Britanie și în Franța. SUA au furnizat pentru prima dată ATACMS cu rază mai lungă de acţiune în martie 2024. 

Aliații Ucrainei au păreri împărțite

Kievul îşi dorea şi rachete Taurus de fabricație germană, cu o rază de acţiune de 500 km, de două ori mai mare decât Storm Shadow, și un focos mai puternic. Dar Berlinul a refuzat până acum să le furnizeze. Ucraina vrea ca Occidentul să-i permită să folosească şi avioanele de luptă F-16, fabricate în SUA, dar furnizate de Danemarca și Olanda, pentru a bombarda ținte în Rusia.

Zelenski a spus că Ucraina trebuie să poată lovi adânc în Rusia pentru a "apăra Ucraina de rachetele rusești și de bombele cu planare, pentru a preveni transferul de trupe și pentru a contracara presiunile ruşilor asupra punctelor cheie de pe front".  Asta înseamnă să lovească baze aeriene, centre logistice, centre de comandă și control și aglomeraţii de trupe în Rusia. 

Forțele Armate ale Ucrainei au avut câteva succese notabile lovind aerodromuri rusești, depozite de arme şi de combustibil și sisteme de apărare aeriană folosind drone construite de ei, cu o rază de acțiune de până la 1.000 km. Dar rachetele occidentale sunt mai rapide, mai precise, mai greu de interceptat și pot transporta încărcături explozibile mult mai mari decât dronele.

ISW: Sute de instalaţii militare rusești, în raza de acţiune a ATACMS

The Wall Street Journal a scris pe 27 august, citând un oficial american, că Rusia a transferat 90% din aeronavele sale militare în baze aflate în afara razei de acţiune a rachetelor ATACMS. Sursa informaţiei este nou raport al serviciilor secrete americane. În acest context, lansarea de rachete ATACMS în adâncul Rusiei nu are sens strategic, a susținut oficialul.

Experţii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un grup american de cercetare, au depistat totuşi un număr semnificativ de instalații militare rusești care rămân în raza de acțiune a armelor occidentale. Analiştii ISW au creat chiar o hartă interactivă a instalațiilor militare cunoscute pentru a ilustra că restricțiile SUA privind ATACMS limitează capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura militară critică a Rusiei.

ISW a subliniat că chiar dacă ruşii au mutat avioane de luptă din 16 baze aeriene rusești aflate în raza armelor ATACMS, asta nu diminuează importanța de a permite Ucrainei să folosească rachetele împotriva a alte sute de instalații militare care pot fi lovite. 

Datele ISW arată că cel puțin 245 de instalații militare rusești cunoscute s-ar afla în raza ATACMS. 16 dintre acestea (6,5%) sunt baze aeriene. Majoritatea (85%) sunt alte tipuri de instalații militare. 20 de ţinte militare se află în raza de acțiune a rachetelor HIMARS, pe care Ucraina are în prezent dreptul să le folosească în circumstanțe limitate pe teritoriul Rusiei.

De ce sunt aliații Kievului atât de reticenți

Preşedintele SUA Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz sunt îngrijorați de riscul escaladării conflictului dacă teritoriul recunoscut internaţional al Rusiei ar fi lovit cu arme occidentale. Ucraina și susținătorii săi mai înfocaţi spun că Washingtonul și Berlinul au invocat în mod repetat riscul de a nu provoca Kremlinul. Aşa au justificat iniţial şi refuzul de a trimite rachete de precizie, tancuri și avioane de luptă F-16.

Dar de fiecare dată când acele arme au fost în cele din urmă furnizate, amenințările Moscovei nu s-au concretizat Totuși, Washingtonul insistă. "Dacă Rusia nu a răspuns la ceva până acum, asta nu înseamnă că nu poate sau că nu o va face în viitor" a declarat Sabrina Singh, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Pentagonului, într-un briefing de presă, pe 15 august. 

Londra spune de luni de zile că Ucraina trebuie să poată lansa rachete Storm Shadow asupra țintelor din interiorul Rusiei. Guvernul britanic a trimis o solicitare în acest sens atât la Washington, cât și la Paris la începutul acestei veri, potrivit unor surse citate de Financial Times. 

Administrația Biden a negat că ea refuză să acorde permisiunea. "Ideea unui veto este prea puternică", a spus o sursă. Cu toate acestea, Londra admite că este necesar un consens între aliații occidentali mai ales că este o problemă atât de controversată și că aceștia ar trebui să decidă împreună. Un alt aspect important este că rachetele Storm Shadow pot avea nevoie de acces la informațiile americane, cum ar fi supraveghere și recunoaștere în zonele în care Rusia bruiază semnalele GPS folosite pentru țintire.

Președintele Emmanuel Macron a spus în luna mai că sprijină atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei folosind rachete franceze. "Ar trebui să permitem ucrainenilor să neutralizeze bazele militare de unde este atacată Ucraina", a spus el. Nu ar trebui să li se permită să lovească alte ținte sau instalații civile, a adăugat el.

I se va permite Kievului să folosească rachete cu rază lungă în Rusia?

Foarte posibil, crede FT. Anterior, Marea Britanie și Franța au luat iniţiativa când americanii erau reticienţi. Britanicii au fost primii care au promis tancuri occidentale Ucrainei. Și tot ei au furnizat rachete de croazieră anul trecut, când Washingtonul încă refuza să trimită rachete ATACMS. Marea Britanie a permis unilateral Kievului să folosească rachetele Storm Shadows pentru a lovi nave rusești și instalațiile navale din Crimeea ocupată, când SUA încă aveau îndoieli cu privire la atacurile ucrainene în peninsulă. 

Americanii au luat anumite decizii cu întârziere. SUA au livrat în cele din urmă tancuri Abrams și, mai recent, rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune, dar după decizii similare luate de aliaţi. Acestea din urmă au fost folosite la începutul acestui an pentru a lovi Crimeea. Berlinul a cedat și el la tancuri, dar se opune ferm când vine vorba de rachete Taurus. 

În ultimele luni, Washingtonul a făcut paşi în direcția de a permite lovirea unor ținte situate în Rusia, dar aproape de granița cu Ucraina. Când forțele ruse au lansat ofensiva în regiunea Harkov, Kievul s-a plâns că nu i s-a permis să folosească sisteme de arme occidentale pentru a ataca trupele rusești, centrele de comandă și control sau de logistică aflate chiar de cealaltă parte a frontierei.

SUA și-au ajustat politica, spunând că Ucraina poate lovi ținte apropiate de graniță folosite pentru a sprijini ofensiva Rusiei. Statele Unite nu permit Ucrainei să lovească cu arme furnizate de americani ţinte aflate la peste 100 de kilometri de la graniţă , în interiorul Rusiei, a dezvăluit în iunie cotidianul american The Washington Post, citând oficiali ucraineni. 

Ucraina a folosit rachete americane HIMARS care au o rază de acțiune de 40 km precum și blindate occidentale şi în incursiunea sa în regiunea Kursk din vestul Rusiei, declanşată pe 6 august. De asemenea, a folosit vehicule de luptă fabricate în Germania, SUA și Marea Britanie. SUA şi Germania au spus că ucrainenii au folosit aceste echipamente în acord cu termenii conveniți.