Decizia Rusiei de a accepta doar plata în ruble pentru gaz divizează Europa: companiile care au găsit "portiţe" pentru a nu fi deconectate

Interesul primează în faţa solidarităţii. După Ungaria, şi alte ţări se pregătesc să-i cedeze lui Putin. Companii din Germania, Austria și Slovacia vor plăti pentru gaz în ruble, spun surse Financial Times, în ciuda unităţii de care vorbeşte Uniunea Europeană. Unii operatori vor folosi "portiţe". Nu-şi vor deschide conturi la Gazprom Bank din Rusia, ci la filiala din Elveția.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Compania germană Uniper, unul dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc din Europa, va folosi schema de plată în ruble. Asta deşi oficialii de la Berlin spun că refuză noile condiţii. Recunosc însă că nu pot renunţa de tot de la gazul rusesc. Acum, jumătate din necesar vine de la Gazprom. "Asta ne va pune în situaţia de a reduce şi de a înlocui importurile puţin câte puţin. Este un proces care va necesita ceva mai mult timp", a declarat Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

În lipsa unei decizii la nivel naţional sau european, companiile fac ce vor

Şi austriecii de la OMV se pregătesc să deschidă conturi în ruble la Gazprombank, dar în filiala din Elveţia. La fel va proceda şi o companie din Slovacia, țară care importă din Rusia 85% din gazele de care are nevoie. Şi italienii de la ENI îşi evaluează opţiunile. De la pupitrul din Bruxelles se vorbeşte despre unitate în faţa Rusiei. "Să plăteşti în ruble este o încălcare a sancţiunilor noastre", a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. "Niciun stat membru nu va face nimic ce implică ocolirea sancţiunilor", a declarat Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene.

În lipsa unei decizii la nivel naţional sau european, companiile fac ce vor. "Nu e prima dată în Europa când se vorbeşte ceva şi se face altceva. Fiecare stat, companie încearcă să-şi securizeze profitul. Interesul propriu este înaintea interesului general", a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie. În ciuda sancţiunilor, Rusia și-a dublat veniturile din petrol, gaze și cărbune de când a declanșat invazia din Ucraina. A beneficiat de creșterea prețurilor, deşi a livrat mai puţini combustibili. "Statele Uniunii Europene, categoric, ar trebui să acţioneze într-un mod coordonat. Un astfel de embargou ar trebui pus cu toate efectele negative", a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

Europa caută alternative la gazul rusesc

Până să renunţe de tot la gazul rusesc, Europa caută alternative, dar care nu sunt ieftine. Mai mult gaz din America, Norvegia, Qatar şi Azerbaidjan, dar şi investiţii în energia verde. România e privilegiată. Are resurse, dar trebuie exploatate. Din vară, ar urma să fie scos gaz din mare, din zăcământul Midia. Condiţia este ca Legea offshore să treacă de Parlament. Săptămâna viitoare va fi semnat şi contractul de un miliard de dolari dintre Romgaz și Exxon. Din 2027, Romgaz, alături de OMV, va săpa după gaz în perimetrul Neptun Deep. Vor fi făcute investiţii şi onshore, la Caragele, judeţul Buzău, de unde vor veni primele gaze, cel mai probabil, în 2024.

"Producţia totală a României va acoperi cu mult necesarul. Asta înseamnă independență totală energetică, furnizor de securitate. Evident va fi presiune şi pe preţ", a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei. Sunt planuri mari şi pentru energia verde. Bulgaria va propune României un proiect eolian offshore în Marea Neagră. Ministrul bulgar al Mediului a anunțat că investitori din Danemarca și Germania sunt interesaţi să participe.