Joburi plătite cu 1300 de euro, pe care nimeni nu le vrea. Patronii italieni sunt disperați

Odată cu ridicarea restricțiilor după doi ani de pandemiei, hotelurile din Italia se confruntă cu un deficit de aproape 100.000 de mii de angajați. Din această cauză, după cum explică Bernabo Bocca, președintele principalului patronat din domeniu, a explicat că unii operatori sunt nevoiți să funcționeze la capacitate redusă, închiriind doar 70% din camerele disponibile, notează Il Mattino.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

"Este vina prestațiilor sociale, de la venitul de cetățenie, la șomaj și a muncii la negru", crede președintele acestui patronat. În plus, el mai este de părere că deficitul de personal cu care el și colegii săi se confruntă poate fi pus și pe seama angajărilor din domeniul public, acolo unde foștii angajați din Horeca au găsit venituri sigure în timpul pandemiei.

"Nu îmi pot explica. Într-o țară în care există o rată a șomajului de 10 la sută, este paradoxal că nu există oameni dornici să muncească. Nu numai hotelurile au probleme, ci și restaurantele și magazinele. Este greu să găsești chelneri, hamali, recepționeri. În total, sunt descoperite în jur de 300.000 de locuri, dintre care 90.000 doar în hoteluri. Nu este doar vina venitului de cetățenie, dar este clar că subvenția oferită de partidul Cinquestelle descurajează munca", a mai adăugat Bernabo  Bocca.

Venitul de cetățenie din Italia,  o plată lunară care a fost adoptată pentru a reduce riscul de sărăcie și de excluziune socială, ar putea fi o altă cauză a deficitului de personal, consideră Bocca. El consideră că chiar dacă chelnerii pot câștiga 1.300 de euro, banii din partea statului, la care se adaugă munca la negru, pot acoperi nevoile lunare ale unei familii, fără a mai fi nevoie de o slujbă legală.

Numărul românilor care lucrează în Italia, în scădere. Care este situația de pe piața muncii?

Andreea Orlando, ministrul italian al muncii, a vorbit recent despre deficitul de forță de muncă cu care se confruntă țara sa și a explicat că, în aceste condiții, este nevoie de o serie de procese de integrare a imigranților pentru a evita efectele negative ale acestei situații din perspectivă socială și economică, notează La Nazione.

Ministrul a vorbit și despre românii din peninsulă și a explicat că, în ultimii ani numărul acestora a scăzut cu aproape 200.000, de la 1,2 milioane la doar un milion. Cei care au părăsit piața muncii, alături de mulți tineri italieni, s-au îndreptat către Regatul Unit, Olanda sau Germania, acolo unde primesc salarii mai mari și au mai multe perspective economice.

"Înainte de pandemie, în Italia lucrau 1,2 milioane de români. Astăzi sunt mai puțin de un milion pentru că au emigrat în Germania, Marea Britanie, Olanda acolo unde, cu același locuri de muncă, sunt plătiți mai bine. Tinerii noștri pleacă în străinătate pentru că sunt plătiți mai bine și au mai multe perspective", a mai adăugat Andreea Orlando.