Macron: "Capitularea Ucrainei ar fi o veste proastă pentru toţi". Ce spune despre trimiterea a 200.000 de soldați la Kiev

Emmanuel Macron avertizează într-un interiu pentru Financial Times împotriva unei păci care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei și subliniază că doar Kievul poate negocia cu Moscova supra suveranității sale. El pune la îndoială sinceritatea lui Vladimir Putin în privința unei încetări durabile a focului și insistă asupra rolului esențial al europenilor în arhitectura de securitate a continentului. Macron este primul lider care a sugerat posibilitatea trimiterii de trupe terestre în Ucraina.

• România a traversat cea mai geroasă dimineaţă din această iarnă. În unele zone, minimele au coborât până spre - 23 de grade Celsius

Într-un interviu acordat la Palatul Élysée, la scurt timp după ce Donald Trump a stabilit cu Vladimir Putin să inițieze discuții de pace, președintele francez a subliniat necesitatea ca Europa să-şi "dezvolte muşchii" în domeniul apărării și al economiei, relatează Financial Times. 

Revenirea lui Trump, un electroșoc pentru UE

Emmanuel Macron a descris revenirea lui Donald Trump drept un "electroșoc" care ar trebui să forțeze Europa să-și asigure propriul viitor, precum și pe cel al Ucrainei. El a insistat că doar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, poate negocia în numele țării sale, avertizând că acceptarea unei "păci care echivalează cu o capitulare" ar fi "o veste proastă pentru toată lumea", inclusiv pentru SUA.

"Singura întrebare, în această etapă, este dacă președintele Putin este cu adevărat dispus, în mod durabil și credibil, să accepte o încetare a focului în aceste condiții. După aceea, depinde de ucraineni să negocieze cu Rusia", a spus Macron, adăugând: "Toți trebuie să rămânem vigilenți, colectiv."

Europa, forțată să-și asigure securitatea

Liderul francez susține de mult timp că Europa ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, lucru posibil doar prin creșterea independenței economice și reducerea dependenței de SUA și China.

El a descris revenirea lui Trump la Casa Albă drept un semnal de alarmă care ar trebui să împingă UE să investească în propria apărare, în revigorarea economică și tehnologică. Aceasta ar implica și abandonarea unui cadru fiscal și monetar stabilit de UE în 1992, pe care Macron l-a catalogat drept "învechit". "Acesta este momentul Europei să accelereze și să acționeze", a spus el, avertizând asupra riscului unui eșec al UE. "Nu are de ales. Se apropie de un punct limită."

Dacă Macron va reuși să convingă și alte țări europene să se alăture programului său rămâne de văzut, mai ales că a fost slăbit pe plan intern și la Bruxelles de blocajul politic de după alegerile anticipate de anul trecut, punctează FT. 

Președintele francez a susținut totuşi poziția administrației Trump conform căreia Europa trebuie să se ocupe de securitatea Ucrainei, subliniind că această schimbare a fost determinată de o reorientare strategică a Americii, dinspre Europa spre Asia.

Macron a menționat că unilateralismul SUA nu a început cu revenirea lui Trump la putere, subliniind că nici administrația Biden nu l-a informat în avans despre acordul Aukus privind submarinele nucleare sau despre retragerea din Afganistan. "Ceea ce Trump le spune europenilor este: depinde de voi să purtați povara. Și eu spun: depinde de noi să o asumăm", a declarat Macron.

Macron despre Trump și Putin: O fereastră de oportunitate

În timp ce mulți lideri europeni au reacționat cu furie la discuțiile lui Trump cu Putin despre încheierea războiului din Ucraina, Macron a adoptat un ton mai optimist. După ce a vorbit cu Trump la telefon la începutul săptămânii, el a declarat că nu este surprins de această inițiativă.

Macron a sugerat că Trump a deschis "o fereastră de oportunitate" pentru o soluție negociată, în care "fiecare trebuie să-și joace rolul". SUA trebuie să "reia dialogul" și să preia inițiativa, iar negocierile privind problemele teritoriale și de suveranitate îi revin exclusiv lui Zelenski. În același timp, "comunitatea internațională, în care europenii au un rol special, trebuie să discute despre garanțiile de securitate și, mai larg, despre arhitectura de securitate a regiunii".

Alți aliați europeni au criticat Washingtonul pentru concesiile făcute Rusiei înainte de discuțiile de pace, inclusiv prin excluderea aderării Ucrainei la NATO și sugerarea că restabilirea completă a integrității sale teritoriale este "iluzorie".

Macron a evitat criticile directe, menționând că la momentul interviului doar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că aderarea Ucrainei la NATO "nu este un rezultat realist", nu președintele Trump. (Ulterior, Trump a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO nu este "practică".)

Macron și ideea trimiterii de trupe în Ucraina

Macron a condus discuții cu aliații europeni despre modul în care pot garanta un eventual acord de pace, inclusiv posibilitatea de a desfășura trupe în Ucraina pentru a descuraja o nouă agresiune rusă. Zelenski a declarat că Rusia ar fi descurajată doar de o forță de 150.000-200.000 de soldați, incluzând participarea SUA. O astfel de desfășurare ar fi însă aproape imposibilă pentru armatele europene, deja epuizate.

Macron a subliniat că este prea devreme pentru a discuta despre numărul exact de militari, dar a descris propunerea lui Zelenski drept "exagerată". "Trebuie să facem lucruri adecvate, realiste, bine gândite și negociate", a afirmat el.

Întrebat despre amenințarea lui Trump de a anexa Groenlanda, Macron a declarat că preocupările SUA privind securitatea rutelor maritime din Arctica sunt "respectabile", dar trebuie abordate în cadrul NATO. Referitor la propunerea lui Trump de a reconstrui Gaza după evacuarea populației de 2,2 milioane de locuitori în statele arabe vecine, Macron a fost categoric: "Expulzarea locuitorilor din Gaza ar fi extrem de periculoasă. Soluția nu este una imobiliară, ci politică."

Macron a subliniat că Europa trebuie să renunțe la dependențele sale strategice și să investească masiv în apărare, integrare economică și tehnologii emergente. În ceea ce privește regulile fiscale ale UE, el le-a descris drept "învechite" și a cerut relaxarea lor pentru a permite mai multe investiții strategice.

Deși conștient că schimbările necesare ar putea dura "cinci până la zece ani", Macron a subliniat că Europa nu mai are acest timp la dispoziție. Cu populismul pe val, viitorul Uniunii Europene depinde de capacitatea sa de a acționa rapid și decisiv. "Încă mai cred", a spus Macron, adăugând: "Îmi place umanismul Renașterii și filosofia iluminismului. Aceste idei nu sunt de modă veche. Dimpotrivă, trebuie să le reinventăm."