Conferința de Securitate la Munchen. JD Vance amenință Rusia cu sancțiuni și acțiuni militare, înaintea negocierilor de pace

Noul preşedinte american Donald Trump anunţă că reprezentanţi ai Statelor Unite şi Rusiei urmează să se întâlnească vineri, la Munchen, în Germania, relatează AFP.

"Ucraina este de asemenea invitată", precizează el. "Rusia va fi acolo cu oameni de la noi. Ucraina este de altfel invitată. Nu ştiu exact cine va reprezenta fiecare ţară, dar vor fi responsabili înalţi din Rusia, din Ucraina şi din Statele Unite", a declarat preşedintele american presei în Biroul Oval.

Casa Albă, contactată de AFP, nu a oferit imediat precizări. Miliardarul a dat asigurări anterior, în faţa presei, la Casa Albă că Ucraina va fi parte la negocieri în vederea oprririi războiului cu Rusia.

Preşedintele rus Vladimir Putin "vrea pacea", a dat el asigurări. "Cred că mi-o va spune dacă nu o vrea", a declarat Trump presei, la Casa Albă, la o zi după ce a purtat o convorbire la telefon cu liderul de la Kremlin.

Kievul susține că nu sunt avute în vedere discuții cu Rusia

Kievul a afirmat joi că nu intenţionează să participe la o reuniune la Munchen cu oficiali ruşi, anunţată de preşedintele american Donald Trump, scrie AFP.

"O poziţie comună convenită (cu aliaţii Kievului) trebuie să fie pe masă pentru o conversaţie cu ruşii. (...) Momentan nu este nimic pe masă. Nu sunt avute în vedere discuţii cu ruşii", a declarat presei Dmitro Litvin, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres.

JD Vance amenință Rusia cu sancțiuni

Vicepreședintele american JD Vance a declarat că SUA ar putea lovi Moscova cu sancțiuni și potențiale acțiuni militare dacă președintele rus Vladimir Putin nu este de acord cu un acord de pace cu Ucraina care garantează independența Kievului pe termen lung, a relatat joi Wall Street Journal.

"Există instrumente economice de influență, există, desigur, instrumente militare de influență" pe care SUA le-ar putea folosi împotriva lui Putin, a declarat Vance într-un interviu acordat ziarului.

Președintele american Donald Trump a discutat miercuri despre război cu președintele rus Vladimir Putin și separat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și le-a spus oficialilor americani să înceapă discuțiile pentru a pune capăt conflictului de aproape trei ani.

Convorbirile telefonice au avut loc la scurt timp după ce secretarul american al apărării, Pete Hegseth, le-a spus aliaților militari ai Ucrainei, la Bruxelles, că o revenire la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 - înainte ca Rusia să anexeze Crimeea - este nerealistă și că SUA nu consideră că aderarea Kievului la NATO face parte din soluție.

Macron crede că numai Zelenski poate negocia pacea pentru Ucraina

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că doar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea negocia în numele țării sale cu Rusia pentru a pune capăt războiului, avertizând că o "pace care este o capitulare" ar fi "o veste proastă pentru toată lumea", inclusiv pentru SUA.

"Singura întrebare în acest stadiu este dacă președintele Putin este dispus în mod real, durabil și credibil să accepte o încetare a focului pe această bază. După aceea, depinde de ucraineni să negocieze cu Rusia", a declarat Macron într-un interviu acordat Financial Times la Palatul Elysee.

Macron a reiterat că Europa ar trebui să își dezvolte capacitățile de apărare, astfel încât să poată acționa chiar și atunci când SUA nu sunt implicate.

"De asemenea, trebuie să dezvoltăm o bază europeană de apărare, industrială și tehnologică pe deplin integrată", a spus Macron, potrivit Mediafax.

În ianuarie, la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz la Paris, Macron a declarat: "După inaugurarea unei noi administrații în Statele Unite, este necesar mai mult ca niciodată ca europenii și cele două țări ale noastre (Franța și Germania) să își joace rolul de consolidare a unei Europe unite, puternice și suverane".

Președintele american Donald Trump a discutat miercuri separat despre război cu președintele rus Vladimir Putin și Zelenski și le-a spus oficialilor americani să înceapă discuțiile pentru a pune capăt conflictului de aproape trei ani, Convorbirile telefonice au avut loc la scurt timp după ce secretarul american al apărării, Pete Hegseth, le-a spus aliaților militari ai Ucrainei la Bruxelles că o revenire la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 - înainte ca Rusia să anexeze Crimeea - este nerealistă și că SUA nu consideră că aderarea Kievului la NATO face parte dintr-o soluție.

Hurezeanu a discutat cu trimisul special al lui Trump

Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a discutat joi cu ambasadorul Richard Grenell, trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, în contextul Conferinţei de Securitate de la Munchen.

Potrivit unei postări pe pagina de X a Ministerului român al Afacerilor Externe, "discuţia dintre doi colegi ambasadori la Berlin a acoperit subiecte actuale de interes comun pentru România şi Statele Unite ale Americii".

Şeful diplomaţiei române va participa, de vineri până duminică, la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.

"Între temele majore ale conferinţei se numără ameninţările la adresa securităţii internaţionale generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cooperarea transatlantică, apărarea europeană, guvernanţa globală, crize şi conflicte în derulare în plan global. În sesiunile tematice ale conferinţei, ministrul Emil Hurezeanu va prezenta evaluările României privind provocările actuale, cu accent pe deteriorarea situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru securitatea spaţiului euroatlantic. Ministrul român de Externe se va referi la necesitatea unei păci juste, cuprinzătoare şi sustenabile în Ucraina. Totodată, va sublinia pericolul acţiunilor hibride ale Federaţiei Ruse şi importanţa contracarării acestor acţiuni", a precizat joi MAE.

Conform sursei citate, în marja Conferinţei, ministrul Afacerilor Externe va avea întâlniri bilaterale cu omologi şi personalităţi politice din Europa, America de Nord, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii şi va participa la o serie de evenimente tematice asociate MSC 2025.

Programul Conferinței de la Munchen

Cea de-a 61-a Conferinţă de securitate de la Munchen (MSC 2025) va avea loc în perioada 14-16 februarie 2025, la Hotel Bayerischer Hof din Munchen. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, vicepreşedintele american, JD Vance, şi secretarul de stat american, Marco Rubio, sunt printre numele cele mai rezonante de pe lista participanţilor la conferinţă, conform relatării dpa din 12 februarie. MSC 2025 (Munich Security Conference) va oferi, ca de obicei, o platformă pentru dezbateri la nivel înalt privind provocările cheie ale politicii externe şi de securitate ale perioadei, conform site-urilor https://securityconference.org/en/msc-2025/ şi https://www.nato.int/.

Conform agendei publicate pe site-ul Ministerului român al afacerilor externe, la Conferinţă va participa şi ministrul român de externe, Emil Hurezeanu (sursa: https://www.mae.ro/agenda/d/2025-02-13).

MSC 2025 din 14-16 februarie are loc pe un fundal de schimbare, în contextul unei noi administraţii americane, al unui nou ciclu de legislatură europeană la Bruxelles şi pe fondul alegerilor parlamentare germane, ce urmează să aibă loc la doar o săptămână după conferinţă, mai arată sursa citată.

Conferinţa propriu-zisă va fi precedată de o reuniune a ministrului de finanţe al Republicii Federale Germania, Jorg Kukies, cu miniştri şi înalţi reprezentanţi ai instituţiilor internaţionale pentru a 4-a Conferinţă ministerială "No Money for Terror" privind finanţarea combaterii terorismului, conform https://securityconference.org/en/msc-2025/.

Deschiderea evenimentului va fi asigurată de preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier la 14 februarie.

În prima zi a reuniunii, la 14 februarie, programul va include provocările globale de securitate, inclusiv guvernanţa globală, rezilienţa democratică, securitatea climatică şi multe alte subiecte.

Sâmbătă, în cea de-a doua zi a reuniunii, vor avea loc dezbateri despre starea ordinii internaţionale, precum şi despre conflictele şi crizele regionale. Viitorul parteneriatului transatlantic va fi, de asemenea, un punct central al discuţiilor.

La 16 februarie, conferinţa se va încheia cu discuţii despre rolul Europei în lume. De asemenea, în ultima zi a conferinţei, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, îi va succeda lui Christoph Heusgen (preşedinte al MSC din 2022) ca nou preşedinte al MSC, mai informează site-ul https://securityconference.org/.

În februarie 2025, în contextul Conferinţei anuale de la Munchen, s-a lansat şi Raportul de securitate de la Munchen 2025, care analizează consecinţele de amploare ale multipolarizării ordinii internaţionale. Pentru mulţi politicieni şi cetăţeni de pe tot globul, o lume mai multipolară este promiţătoare. Dar tendinţele recente sugerează că efectele negative ale unei multipolarităţi mai mari prevalează pe măsură ce diviziunile dintre marile puteri cresc şi competiţia între diferite modele de ordine mondială împiedică abordările comune ale crizelor şi ameninţărilor globale. Prin urmare, raportul pledează pentru "depolarizare", subliniind necesitatea unor reforme substanţiale ale ordinii internaţionale, conform https://securityconference.org/.

Conferinţa de securitate de la Munchen este cel mai important forum mondial pentru dezbaterea politicii internaţionale de securitate. Este un loc pentru iniţiative diplomatice unde se abordează cele mai presante preocupări de securitate ale lumii. A fost înfiinţată în toamna anului 1963, în primele decenii ale conferinţei, publicul fiind relativ restrâns. În timp, numărul participanţilor s-a extins foarte mult, alăturându-li-se şi Statele Unite, dar şi din alte state membre NATO. Deşi de-a lungul anilor, pe măsură ce numărul şi varietatea actorilor importanţi în securitatea internaţională a crescut, nucleul de participanţi ai conferinţei a rămas unul transatlantic, notează site-ul https://securityconference.org/.

Anterioara Conferinţă de securitate de la Munchen a avut loc la 16-18 februarie 2024. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut atunci Congresului SUA să "ia decizia corectă cât mai curând posibil" cu privire la ajutorul acordat Ucrainei, deoarece este "urgent". La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat, în context, că războiul nu este doar o problemă a Rusiei şi a Ucrainei, ci este ceva care afectează securitatea Europei şi se pune problema dacă democraţia va supravieţui. Şeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, a subliniat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a pune capăt dominaţiei aeriene ruse şi astfel să poată garanta securitatea mai multor zone ale ţării şi să facă posibilă avansarea din nou a soldaţilor săi, conform EFE şi Reuters.

România a fost reprezentată la Conferinţa de securitate de la Munchen din 16-18 februarie 2024 de ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, care a participat la eveniment în data de 17 februarie 2024. Ministrul Luminiţa Odobescu a participat, între altele, la o întâlnire cu un grup de veterani de pe frontul ucrainean, prilej cu care a transmis un mesaj ferm de solidaritate a României cu Ucraina şi poporul ucrainean, în lupta lor legitimă de a-şi apăra independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea în faţa războiului de agresiune ilegal al Rusiei. Demnitarul român a adresat felicitări pentru curajul şi rezilienţa armatei ucrainene şi a poporului ucrainean şi a exprimat încrederea că sacrificiile vor fi răsplătite prin înfăptuirea justiţiei şi tragerea la răspundere pentru crimele comise de Rusia împotriva Ucrainei, informează site-ul https://www.mae.ro/. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰