Zelenski a anunţat cât de mare este de fapt armata Rusiei şi a cerut 200.000 de soldaţi europeni. Putin vrea ca armata Ucrainei să fie de 5 ori mai mică

Război în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia poate mobiliza până la 1,5 milioane de militari, în timp ce forțele armate ucrainene numără peste 800.000 de persoane, iar Franța are aproximativ 200.000 de militari. În acest context, Zelenski a subliniat necesitatea ca țările europene să se unească pentru a se apăra împotriva Federației Ruse. El a făcut aceste afirmații în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Zelenski: Rusia poate mobiliza 1,5 milioane de militari, Ucraina și Europa trebuie să se unească

Președintele ucrainean a atras atenția liderilor europeni că "lupte cu participarea soldaților nord-coreeni au loc acum în zone geografic mai apropiate de Davos decât de Phenian". Zelenski a menționat că Rusia se transformă într-un fel de Coreea de Nord, "o țară în care viața umană nu înseamnă nimic, dar care deține arme nucleare și o dorință arzătoare de a face un chin viața vecinilor lor".

Deși potențialul economic total al Rusiei este mult mai mic decât cel al Europei, Rusia produce de câteva ori mai multe muniții și echipamente militare decât întreaga Europă. Zelenski a subliniat că președintele rus Vladimir Putin a semnat un nou acord strategic cu Iranul și are deja un pact cu Coreea de Nord, întrebându-se împotriva cui sunt îndreptate aceste înțelegeri. El a subliniat că aceste acțiuni vizează Europa și America și că amenințările pot fi contracarate doar împreună.

Zelenski cere cel puţin 200.000 de soldaţi europeni 

Zelenski a solicitat statelor europene membre NATO desfășurarea a cel puțin 200.000 de militari ca forță de menținere a păcii în Ucraina, pentru a asigura respectarea unui eventual acord de încetare a focului cu Rusia. Germania, Franța și Regatul Unit iau în considerare posibilitatea de a contribui la un astfel de demers.

"Din partea tuturor europenilor? 200.000, cel puțin. Altminteri, nu înseamnă nimic", a spus Zelenski în cadrul unei dezbateri la Forumul Economic Mondial de la Davos, răspunzând unei întrebări despre solicitarea sa privind o forță europeană de menținere a păcii în Ucraina. Această forță ar reprezenta, în viziunea sa, o garanție că Ucraina nu va fi atacată din nou de Rusia.

Zelenski insistă ca Ucraina să adere la NATO

Cererea sa principală rămâne aderarea Ucrainei la NATO. "Majoritatea aliaților susțin acest lucru, dar patru țări se opun: SUA, Germania, Slovacia și Ungaria", a menționat președintele ucrainean. El a adăugat că "totul depinde de SUA și, mai exact, de președintele său. Dacă liderul american va sprijini aderarea, toți aliații o vor face; dacă nu, acest lucru nu se va întâmpla", a spus Zelenski.

În argumentația sa, președintele ucrainean a susținut că integrarea Ucrainei în NATO ar reprezenta o garanție chiar și pentru "Rusia însăși", deoarece, astfel, "Ucraina nu ar putea, în viitor, să acționeze împotriva Rusiei".

Rusia a transmis deja că se opune atât aderării Ucrainei la NATO, cât și desfășurării de trupe străine pe teritoriul ucrainean. Pentru încheierea păcii, președintele rus Vladimir Putin solicită retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni anexate ilegal de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și renunțarea Ucrainei la aspirațiile sale de aderare la NATO.

Zelenski: Putin vrea ca armata Ucrainei să fie de 5 ori mai mică

Putin a declarat anterior că situația militară actuală, în care trupele ruse susțin că înregistrează avansuri pe frontul din estul Ucrainei, va trebui să fie luată în considerare în cadrul oricăror negocieri viitoare. Totodată, liderul rus a făcut referire la un acord preliminar negociat la Istanbul în 2022, în primele săptămâni ale războiului, dar care nu a fost implementat. Moscova acuză Kievul că ar fi abandonat acest acord la cererea Washingtonului, după retragerea trupelor ruse din zona capitalei ucrainene.

Potrivit relatărilor ulterioare, propunerea de acord de la Istanbul includea clauze prin care Ucraina ar fi trebuit să adopte un statut de neutralitate, să-și limiteze capacitățile militare și să ofere un statut special regiunilor din estul țării. Aceste condiții au fost ulterior respinse categoric de președintele Zelenski.

În discursul său de marți de la Davos, Zelenski a afirmat că Putin ar putea cere, în cadrul negocierilor de pace, o reducere de cinci ori a capacităților militare ale Ucrainei, o cerință considerată inacceptabilă de către Kiev. "Acesta este obiectivul său, dar nu vom permite să se întâmple acest lucru", a declarat liderul ucrainean.

Problema dimensiunii armatei ucrainene

Potrivit unui draft al unui acord de pace dintre Rusia și Ucraina, datat cu 15 aprilie 2022, la scurt timp după începerea invaziei ruse, Moscova a solicitat ca armata ucraineană să fie redusă la 85.000 de soldați, în timp ce Ucraina dorea un efectiv de 250.000 de militari.

De asemenea, Rusia a cerut reducerea numărului de tancuri la 342, în timp ce Ucraina dorea să păstreze 800 de unități. În cazul vehiculelor blindate, Kievul a propus un număr 2.400, dar Rusia a cerut un prag de 1.029. Divergențe semnificative au existat și în privința artileriei.

Moscova era dispusă să permită Ucrainei să dețină 519 piese, dar Kievul insista asupra a 1.900 de unități. În ceea ce privește lansatoarele multiple de rachete, Ucraina voia să păstreze 600 de sisteme cu rază de acțiune de până la 280 de kilometri, pe când Rusia propunea doar 96 de sisteme, cu o rază maximă de 40 de kilometri. În cazul obuzierelor, Rusia cerea reducerea numărului la 147, în timp ce Ucraina insista asupra a 1.080. Similar, pentru rachetele antitanc, Moscova solicita 333 de unități, iar Kievul 2.000.

Rusia a cerut și distrugerea majorității aeronavelor ucrainene. Moscova era dispusă să permită păstrarea a 102 avioane de vânătoare și 35 de elicoptere, însă Ucraina solicita 160 de avioane și 144 de elicoptere. În cazul navelor de război, Rusia propunea limitarea la două, pe când Ucraina dorea să păstreze opt.

Deși proiectul de acord arăta că părțile erau aproape de o înțelegere, negocierile au eșuat ulterior. Ucraina susţine că Moscova a prezentat cereri suplimentare inacceptabile, iar Rusia a acuzat că discuţiile s-au oprit după ce prim-ministrul britanic de atunci Boris Johnson a sosit pe 9 aprilie 2022 la Kiev unde a transmis că Londra "nu va semna nimic" cu Vladimir Putin și că Ucraina ar trebui să continue lupta.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰