Mai mult de 1 din 4 copii cu vârsta sub 5 ani trăieşte în "sărăcie alimentară severă". Penuria alimentară, concentrată în 20 de ţări

Peste 181 de milioane de copii din toată lumea se luptă cu o penurie alimentară majoră, lucru ce le pune viaţa în pericol. Este descoperirea noului raport UNICEF care arată că o dezvoltare optimă a celor mici este încercată de alimentaţia necorespunzătoare. Dintre cei afectaţi, 59 de milioane de copii se află în Africa Subsahariană.

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

Mai mult de unul din patru copii din lume cu vârsta sub 5 ani trăieşte în "sărăcie alimentară severă", ceea ce înseamnă că peste 180 de milioane de copii riscă să sufere de consecinţe grave dacă nu au o alimentaţie nutritivă şi diversificată, avertizează UNICEF.

Un număr "şocant" de copii "supravieţuiesc cu o dietă foarte săracă, consumând produse din două sau mai puţine grupe de alimente", a declarat pentru AFP Harriet Torlesse, unul dintre autorii raportului publicat miercuri seară.

Potrivit recomandărilor Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), copiii mici ar trebui să consume zilnic alimente din cel puţin cinci din cele opt grupe alimentare (lapte matern, cereale, fructe şi legume bogate în vitamina A, carne sau peşte, ouă, produse lactate, leguminoase, alte fructe şi legume).

Însă 440 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani (sau 66%) care trăiesc în cele aproximativ o sută de ţări cu venituri mici şi medii analizate nu au acces la aceste cinci grupe în fiecare zi şi, prin urmare, trăiesc în "sărăcie alimentară". Iar dintre aceştia, aproximativ 181 de milioane (sau 27%) mănâncă în cel mai bun caz alimente din două grupe.

Sărăcia alimentară severă, concentrată în 20 de ţări

Aceşti "copii care consumă doar două grupe de alimente pe zi, de exemplu orez şi puţin lapte, au cu 50% mai multe şanse de a suferi de forme grave de malnutriţie", avertizează într-un comunicat de presă şefa UNICEF, Catherine Russell.

Formele severe de malnutriţie, cum ar fi epuizarea, emaciere extremă care poate duce la moartea unui copil. Iar dacă aceşti copii supravieţuiesc şi cresc, "nu prosperă. Nu se descurcă la fel de bine la şcoală, iar ca adulţi le este mai greu să îşi câştige existenţa, ceea ce perpetuează un ciclu de sărăcie de la o generaţie la alta", explică Harriet Torlesse. Creierul, inima şi sistemul imunitar, care sunt importante pentru dezvoltare şi pentru protecţia împotriva bolilor, depind de vitamine, minerale şi proteine", insistă acest expert în nutriţie.

Această sărăcie alimentară severă este concentrată în 20 de ţări, cu situaţii deosebit de îngrijorătoare în Somalia (63% dintre copiii sub 5 ani afectaţi), Guineea (54%), Guineea-Bissau (53%) şi Afganistan (49%).

Şi, deşi nu există date disponibile pentru ţările bogate, copiii din gospodăriile sărace nu sunt cu siguranţă nici ei scutiţi de aceste deficienţe nutriţionale. Raportul acordă o atenţie deosebită situaţiei din Gaza, unde ofensiva israeliană provocată de atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie a dus la "prăbuşirea sistemelor alimentare şi de sănătate".

Riscurile consumului de alimente ultraprocesate

Pe baza a cinci seturi de date colectate prin SMS între decembrie şi aprilie de la familiile care beneficiază de un program de ajutor financiar în Fâşia Gaza, UNICEF estimează că 9 din 10 copii din această zonă trăiesc în sărăcie alimentară severă. Aceste cifre nu sunt neapărat reprezentative, dar ele ilustrează deteriorarea catastrofală a situaţiei din 2020, când doar 13% dintre copii trăiau în această situaţie, potrivit agenţiei ONU.

La nivel global, constatând doar "progrese lente" în ultimii zece ani în lupta împotriva sărăciei alimentare, raportul solicită instituirea unor mecanisme de protecţie socială şi de ajutor umanitar pentru cei mai vulnerabili. De asemenea, raportul solicită o transformare a sistemului agroalimentar, acuzând băuturile foarte zaharoase şi mâncărurile industriale ultraprocesate, "comercializate agresiv către familii şi devenite norma pentru hrănirea copiilor".

Aceste produse sunt adesea "ieftine, dar şi foarte bogate în calorii, foarte sărate şi grase". Ele suprimă foamea, dar nu furnizează vitaminele şi mineralele de care copiii au nevoie", subliniază Harriet Torlesse. Iar copiii prind gustul pentru ele foarte devreme, potenţial pentru întreaga viaţă, încurajând obezitatea.