Mercenari în stil Wagner plănuiau să provoace tulburări în România - Financial Times

Candidatul prezidențial de extremă dreapta Călin Georgescu a fost un vizitator frecvent al unei ferme de cai de lângă București, unde a învățat să călărească un armăsar alb, în stilul președintelui rus Vladimir Putin, scrie Financial Times. 

• Laura Vicol şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, au fost arestați preventiv. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• De ce vrea Trump "aurul negru" al Ucrainei şi ce ar însemna pentru România o pace în favoarea Moscovei

Ferma Jbara Horses se află acum în centrul atenției după ce s-a constatat că Georgescu a fost acolo cu mai mulți bărbați care ulterior au fost arestați pentru că dețineau arme și erau suspectați că intenționau să instige la tulburări în capitală.  

Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale pe 24 noiembrie, însă Curtea Constituțională a luat decizia fără precedent de a anula întregul scrutin din cauza presupuselor ingerințe rusești.  

Proprietarul fermei, Mohamed Jbara, declarat că Georgescu a fost la ferma sa sâmbătă, în ajunul celui de-al doilea tur de scrutin, ulterior anulat, împreună cu mai mulți bărbați pe care nu îi cunoștea. Ulterior, autorităţile au demarat o anchetă împotriva liderului grupării, Horaţiu Potra, pentru deţinere ilegală de arme şi muniţie, şi incitare publică. Cei 20 de asociați ai săi sunt și ei suspectați de aceleași infracțiuni.

Georgescu a negat inițial că l-ar cunoaște pe Potra. Luni, când i s-au arătat fotografii în care apar împreună, a declarat că nu poate „să își amintească precis” când l-a văzut ultima dată pe Potra și a spus că fusese la acea fermă pentru lecții de echitație și pentru a filma un videoclip pentru campanie.  

„Dar asta nu înseamnă că am avut întâlnirile despre care se vorbește”, a declarat Georgescu la un post local de televiziune. „Am încredere doar în oamenii mei care servesc în Legiunea Străină. Dar domnul Potra nu este printre apropiații mei”, a mai spus el.

Politicianul de extremă dreapta, subliniază publicaţia FT, a cerut susținătorilor săi să i se alăture duminică la protestul împotriva anulării votului. Zeci de persoane au manifestat alături de el în Mogoșoaia, în timp ce alte sute au ieșit în stradă în București și alte orașe din ţară.

Potra a declarat duminică reporterilor, la o secție de poliție din Ploiești, la aproximativ 80 km nord de București, că fusese arestat în drum spre capitală. Întrebat ce intenţiona să facă, a răspuns: „Mă duceam să votez, da”.  

Cine este Horaţiu Potra

Fost membru al Legiunii Străine Franceze și contractant militar în Republica Democrată Congo, Potra — un paramilitar bine îngrijit care seamănă izbitor cu fostul lider al grupului Wagner din Rusia, Evgheni Prigojin — a fost eliberat marți din detenție preventivă. Autoritățile i-au percheziționat proprietățile și au găsit peste 2 milioane de euro în numerar, în diverse valute. I s-a interzis să participe la adunări publice și trebuie să poarte o brăţară electronică. 

Poliția a declarat că în mașina sa au fost găsite arme de foc, macete, săbii, o dronă profesională și peste 20.000 de euro în numerar, care „ar fi fost destinate să fie utilizate pentru a instiga anumite persoane să comită infracțiuni în timpul adunărilor publice neautorizate și pentru a le recompensa”.  

Potra a declarat că a revenit recent din Congo, a luat o mașină și s-a îndreptat spre București pentru a-și vedea copiii. Avocata sa, Christiana Mondea, nu a comentat originea fondurilor sau asocierea clientului său cu cei 20 de bărbați înarmați arestați. Cazul a amplificat îngrijorările legate de influența Rusiei și de creșterea grupurilor paramilitare și ultranaționaliste în România.

Horaţiu Potra a candidat la funcția de primar al orașului Mediaș la începutul acestui an, el deținând o rețea extinsă de proprietăți, precum și 15 kg de lingouri de aur în valoare de peste 1 milion de dolari. "Toți își pun aceeași întrebare: Este cazul domnului Potra legat de campania domnului Georgescu? Dar acuzația adusă împotriva lui se referă la asta", a spus avocatul lui Potra. "Probabil l-ar fi votat pe domnul Georgescu, dar asta nu este o crimă".

Potra a lucrat şi ca gardă de corp pentru mai muți lideri, inclusiv pentru emirul Qatarului, după care a fondat contractorul militar privat numit Asociația RALF. Alături de oamenii săi, a fost activ în Republica Centrafricană, unde încă mai operează membri ai grupului Wagner. Potra a negat orice asociere cu comandantul rus sau cu luptătorii săi. 

Potra a vorbit despre timpul petrecut în CAR la începutul acestui an într-un videoclip postat pe Facebook, repetând că "Wagner nu era încă" în țară și a adăugat că „unii oameni spun că eu eram pe statul de plată al Wagner. Nu am nicio legătură. Nu m-am întâlnit niciodată cu nimeni din mișcarea Wagner.”

Potra, gardă de corp pentru mai mulţi lideri

În ultimii doi ani, Potra a desfășurat operațiuni în estul Republicii Democrate Congo (RDC) prin intermediul unei companii locale numite Congo Protection, sprijinind forțele armate congoleze în lupta lor împotriva rebelilor susținuți de Rwanda. Anul trecut, misiunea românească a implicat 900 de militari, potrivit experților ONU. Cei mai mulți dintre aceștia sunt încă prezenți în zonă.

„Suntem aici pentru a ne antrena”, a declarat unul dintre militari pentru Financial Times la un hotel de pe malul lacului din Goma, aproape de granița cu Rwanda, în timp ce în fundal se auzeau focuri de armă, la începutul acestui an. Totuși, echipa lui Potra a fost desfășurată și pentru securizarea aeroporturilor din Goma și Bukavu, oferind "întăriri" forțelor armate congoleze.

Conform ONU, în 2023, oamenii lui Potra „și-au intensificat sprijinul strategic și tactic” pentru contraofensiva armatei congoleze împotriva rebelilor M23 și a forțelor armate ruandeze, deși Kigali neagă implicarea sa în conflict. „Romeos” au respins rebelii inclusiv în timpul unui atac asupra unui oraș unde românii administrează o tabără de antrenament, conform rapoartelor ONU și altor contractori militari activi în Kivu de Nord.

Potra dispune de o resursă considerabilă de mercenari din care poate recruta. În 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, românii reprezentau al doilea cel mai numeros contingent din Legiunea Străină, după francezi, conform declarațiilor lui Bogdan Gârbovan, președintele asociației veteranilor Legiunii din România.