Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Video De ce vrea Trump "aurul negru" al Ucrainei şi ce ar însemna pentru România o pace în favoarea Moscovei

Donald Trump a promis că va încheia războiul din Ucraina din clipa în care va reveni la Casa Albă, în două ore, dar, între timp, a descoperit că e mai convenabil să pună presiune pe Kiev să facă afaceri în schimbul salvării din faţa agresorului rus. Preşedintele Statelor Unite vrea să sprijine Kievul, dar contra cost: metalele rare din solul ucrainean. Ar fi vorba, de pildă, de itriu, ceriu şi lantan. Se folosesc pentru baterii mai mici şi mai puternice, în industria militară, pentru computere performante şi procesoare moderne respectiv generatoare. Volodimir Zelenski nu se opune, însă numeşte controlul american asupra metalelor rare drept o investiţie. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Teodor Moga, profesor universitar, specialist în politica externă a Uniunii Europene, Politică de Securitate şi Apărare europeană.

de Marius Pancu

la 05.02.2025 , 15:05

Kremlinul nu este foarte încântat de idee, pentru că Vladimir Putin spera ca Donald Trump să nu mai sprijine Ucraina deloc şi să o oblige la negocieri de orice fel. Doar că actualul preşedinte al Statelor Unite are nevoie de respectivele metale pentru că sunt nişte elemente esenţiale folosite în electronică Şi este dispus să investească miliarde de dolari pentru a le obţine. Durează mult să forezi după aşa ceva şi să găseşti resusrse suficiente, spun experţii. 

Cancelarul german Olaf Scholz a catalogat propunerea drept egoistă şi spune că resursele Ucrainei ar trebui folosite pentru reconstrucţia ţării distruse de asediul ruşilor. Cât priveşte negocierile pentru finalizarea conflictului, aici situaţia este mai complicată. Volodimir Zelenski tocmai a declarat că vrea o conversaţie directă, unu la unu, cu Vladimir Putin, deşi există un decret ucrainean semnat de el însuşi care excludea negocieri directe cu liderul de la Kremlin, în timp ce Putin îl consideră acum un preşedinte ilegitim, cu care nu vrea să stea de vorbă, pentru că şi-a prelungit mandatul pe motiv de război. 

Serviciul de Informaţii al Rusiei chiar a lansat un comunicat potrivit căruia aliaţii din NATO caută o modalitate de a-l discredita pe Volodimir Zelenski, astfel încât acesta să fie eliminat de la putere, ceea ce ar crea o cale liberă negocierilor de pace cu Rusia. 

Vezi și

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Teodor Moga, profesor universitar, specialist în politica externă a Uniunii Europene, Politică de Securitate şi Apărare europeană. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

Pe acelaşi subiect

- Acest anunţ al lui Donald Trump ce reprezintă pentru Ucraina? Ce înseamnă această condiţionare mercantilă pe care o face Donald Trump pentru viitorul de securitate al Ucrainei?

- Această condiţionare a lui Donald Trump face pare din arsenalul său de negociere în diplomaţie. Am observat cu toţii că aceasta este maniera sa tranzacţională de a face business. Lucrul acesta nu cred că-i surprinde foarte mult pe ucraineni deoarece, în planul victoriei pe care Zelenski l-a anunţat acum câteva luni şi l-a prezentat aliaţilor, printre care şi Casei Albe, deci acest troc, sprijin militar şi ajutor, în general vorbind, umanitar şi aşa mai departe, ar putea veni la schimb contra acestor metale rare. Acum, nu mă întrebaţi mai multe despre metalele rare că nu sunt genul geolog, nu ştiu care este disponibilitatea Ucrainei în acest sens, dar, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, acestea sunt, practic, noul "aur negru", dacă vreţi să spunem aşa, industria aceasta hi-tech. 

- V-aş întreba, însă, despre etica unei asemenea condiţionări. Pentru că şi războiul are o etică.

- Da, spuneam adineauri că nu sunt convins că Ucraina deţine Sfântul Graal în materie de astfel de metale rare. Nu este, din ce am citit eu, în top 10 nici măcar în ceea ce priveşte rezervele, resursele de astfel de materiale. Cât priveşte partea morală, partea etică a acestei modalităţi de negociere, din nou, nu este ceva nou pentru Donald Trump pentru că am văzut doar acum câteva zile cum a negociat cu Panama, cu Mexic, cu Canada şi, pe termen scurt, se pare că a reuşit, i-a ieşit. Aţi văzut şi dumneavoastră că toate aceste state au răspuns imediat, ca să nu fie sancţionate de Donald Trump. Acuma nu ştiu dacă pe termen lung o astfel de abordare tranzacţională aduce beneficii. Putem discuta despre chestiunea aceasta, dacă doriţi.

- Da, cu siguranţă, şi mă interesează mai ales pe termen chiar mediu şi lung ce înseamnă şi pentru alte state din regiunea est-europeană, care depindeau până acum de sprijinul Statelor Unite. Statele Unite nu acordau acest sprijin dintr-o ideologie financiară ci înţelegând că securitatea Europei de Est înseamnă securitatea restului lumii. Ce ar însemna, de pildă, dacă Donald Trump vrea ceva şi de la România, de pildă, care nu are metale rare şi, contrar opiniei unui candidat la preşedinţie, nici măcar aur monoatomic, decât poate printr-un laborator ascuns, geto-dacic, dar nu în pământ.

- Păi asta înseamnă că trebuie să fim pregătiţi. Nu doar noi, aici, cei din România, cât şi cei din Uniunea Europeană, de a răspunde cerinţelor administraţiei americane. Aşa că deja în Uniunea Europeană sunt pregătiri în acest sens, pentru că se pare că we are next, suntem următorii în ceea ce priveşte aplicarea acestor tarife pe care deja le-a exersat în relaţia cu vecinii imediaţi, de la nord şi de la sud. 

- Are capacitatea Uniunea Europeană ca pe termen scurt şi mediu să umple golul acesta lăsat de Statele Unite, dacă, dintr-odată, Donald Trump îşi flexează muşchii şi spune - "da, vreau de la fiecare ţară metale rare sau ce alte resurse mai aveţi voi ca să vă ofer sprijinul militar"?

- E clar că dimensiunea aceasta morală despre care aţi vorbit adineauri nu mai este prioritară pentru administraţia Trump. Trebuie să vedem modul în care Trump negociază într-o nouă paradigmă. E gata cu abordarea bazată pe o dimensiune idealistă, să zicem. Fac apel şi la ultima mişcare pe care a făcut-o, această închidere a USAID, care oferă ajutor pe tot mapamondul. Agenţia a fost închisă acum câteva zile şi se pare că va fi înglobată în Secretariatul de Stat al Ministerului de Externe aşa că, de acum, politica externă americană sau, de fapt, invers, ajutorul umanitar american va corespunde intereselor pragmatice de politică externă ale Americii. Aici, cu moralitatea, Donald Trump pare mai degrabă interesat de partea tranzacţională, de ce îi iese din această afacere şi, după cum vă spuneam, din primele zile ale administraţiei sale în relaţia cu vecinii apropiaţi, de acolo din emisfera sa, lucrurile au funcţionat. Panama a ieşit din relaţia cu China, din acel drum al mătăsii, acel Belt and Road Initiative, Mexic şi-a întărit frontiera, la fel şi Canada. Acum, pe termen lung nu ştiu dacă este cea mai bună modalitate de a-ţi menţine o relaţie bună cu aliaţii. Europa trebuie să se pregătească. Asta e evident, că tranzacţiile vor include multe cerinţe ale lui Donald Trump, probabil energetice, după cum ştim şi după cum am avut deja de a face din timpul administraţiei Biden, când europenii cumpărau de la americani gaz lichefiat şi nu mai luau de la ruşi sau luau mai puţin.

- Cât de plauzibilă vi se pare informaţia lansată de Serviciul de Informaţii al Rusiei că NATO caută să-l discrediteze pe Volodimir Zelenski şi să-l schimbe de la putere şi cât de mult i-ar conveni lui Donald Trump un lider mai puţin intransigent decât Volodimir Zelenski?

- Nu ştiu cât i-ar conveni lui Donald Trump, dar sunt convins că Rusiei i-ar conveni o astfel de stare de instabilitate în Ucraina pentru că a organiza alegeri chiar şi post-factum, după un eventual armistiţiu, este o chestiune extrem de dificilă. Gândiţi-vă că tehnic, logistic, nu poţi să organizezi alegeri când lumea a fugit în toate zările, listele electorale sunt greu de întocmit, mulţi oameni sunt plecaţi din oraşe care au fost rase de pe faţa pământului şi aşa mai departe. Sunt oameni care au fugit în vestul ţării, dar şi mulţi care s-au răspândit prin toată Europa, prin Statele Unite ale Americii şi aşa mai departe. Deci provocarea logistică este foarte mare în contextul acesta al conflictului, că tot se bate monedă, mai ales din partea Rusiei, cum că Zelenski este ilegitim şi că nu au cu cine negocia. Să fim serioşi. Este lege marţială în Ucraina şi oamenii de acolo sunt preocupaţi de altceva, nu de organizat alegeri acum. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în trecut, cu Churchill, cu Roosevelt, da? În vremuri de război te concentrezi pe război, pe efortul de război. Da, există o dorinţă de a crea instabilitate în Ucraina, iar dacă această cerinţă din partea lui Vladimir Putin este veridică, înseamnă că aceasta este preocuparea sa, de a crea instabilitate, ceea ce şi face destul de bine, din câte se pare, în Europa Centrală şi de Est, după ultimele evoluţii, evenimente.

- Nu am ce face şi mă întorc la România, pentru că este un curent de gândire extrem de răspândit şi în România, deci o retorică pe care am auzit-o din nou şi la prezidenţiabilul Călin Georgescu, pe care l-am auzit spunând că are o problemă cu semidictatorii şi motivând aceeaşi ilegitimitate a lui Volodimir Zelenski, despre care vorbeşte şi Vladimir Putin, pentru că nu au mai fost organizate alegeri, în acelaşi discurs militând pentru pace. O să vă rog, domnule Moga, să explicaţi ce ar însemna pentru România, poate că din nou o să ne explicaţi sau poate că am mai auzit explicaţiile acestea înainte, ce ar însemna pentru România o pace neavantajoasă pentru Ucraina? O pace cu cedări de teritorii în Ucraina, cu o prezenţă masivă a Rusiei sau o prezenţă mai mare a Rusiei în Ucraina. Ce ar însemna toate acestea pentru ţara noastră?

- Cred că este evident că s-ar deschide o Cutie a Pandorei periculoasă. Dreptul Internaţional este aruncat în aer de acum. E junglă, totul devine o junglă de acum, junglă în care cei puternici fac ce le convine, iar cei slabi nu au altă alternativă decât să accepte. Aşadar s-ar arunca în aer întregul eşafodaj internaţional. Asta în primul rând. Cu o referire strică la regiunea noastră, cred că nu trebuie să fii genial ca să înţelegi că existenţa Ucrainei este foarte importantă pentru securitatea noastră naţională. Deci nu trebuie să iubeşti Ucraina ca să înţelegi că existenţa statului ucrainean este pavăza cea mai bună împotriva imperialismului rusesc. Nu numai pentru noi, dar şi pentru Republica Moldova, despre care nu prea am auzit în discursul pe care l-aţi menţionat anterior. Aşadar, Ucraina este importantă, iar sprijinul Ucrainei trebuie să continue, că tot se discuta în România, din partea unor partide politice, că militar nu ar trebui să susţinem Ucraina. Ok, dar umanitar cu ce să se apere oamenii aceia? Cu pamperşi şi cu franzele? E importantă dimensiunea umanitară, dar dimensiunea militară este şi mai importantă în perspectiva obţinerii unei păci juste, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, care să ţină Rusia la distanţă, să ofere garanţii de securitate Ucrainei şi să dăinuie, să fie acolo, să rămână.

- Să ştiţi că aţi pomenit ceva interesant. Aţi pomenit Dreptul Internaţional şi aţi spus că dacă ar fi aruncat în aer acest sistem, ar fi o junglă. Am auzit, iarăşi, retorica aceasta că Ucraina este un stat inventat, cu referire la alipiri şi constructe sociale ulterioare după căderea URSS. Vă întreb dacă privim prin aceeaşi grilă, prin acelaşi tipar, România, la ce concluzie am ajunge?

- Asta cu inventarea unei naţiuni sigur este o chestiune care este iarăşi vehiculată des.

- Când nu sunt naţiunile inventate? Dacă vreţi să mă exprim mai clar. 

- Pâi când nu sunt inventate? Acuma depinde când sunt inventate. Dacă unele sunt inventate sau se construiesc în secolul XIX sau mai devreme, arcul acesta de timp te face să te gândeşti că lucrurile sunt aşa dintotdeauna. Sunt eterne, sunt permanente. Asta pentru că nu sunt în memoria noastră recentă. Că Ucraina are 35 de ani de statalitate, asta nu o face să fie mai puţin merituorie sau să nu trăiască pentru aceleaşi drepturi internaţionale, ca şi vecinii ei, ca şi toată lumea. Dar este adevărat că astăzi este un atac din partea tuturor, se pare, asupra Dreptului Internaţional şi, după cum îl auzim pe Donald Trump în chestiunea Groenlandei, sunt discursuri care îţi dau fiori. Însă trebuie să înţelegem că Donald Trump vorbeşte, ca să revin de unde am plecat, să închidem arcul nostru de timp al emisiunii, vorbeşte şi bazei sale de alegători. Şi mă refer aici la baza electorală, izolaţionistă, hardcore, care nu iubeşte musai Ucraina, dar oricum nu iubeşte pe nimeni, nu e de acord să se investească peste tot în lume banul contribuabilului american. Deci Trump este în poziţia aceasta de a satisface şi cerinţele interne ale votanţilor săi, dar şi regulile internaţionale şi presiunea aliaţilor. Deci eu nu cred că Trump are o strategie foarte clară în ceea ce priveşte Ucraina şi chestia asta cu metale rare m-a cam făcut să zâmbesc. Nu zic că nu sunt importante, dar mi se pare aşa, o chestie destul de puerilă în contextul acesta mult mai complicat, mai vast internaţional.

Marius Pancu Like

Cred că jurnaliștii se nasc cu un organ intern în plus care le strânge mai abitir stomacul și-i duce la asfixiere dacă nu arată o discrepanță între realitate și discurs sau nu devoalează un neadevăr, o manipulare, o ipocrizie atunci

Înapoi la Homepage
Comentarii


Întrebarea zilei
Obişnuiţi să vă uitaţi pe telefon sau la televizor înainte de somn?
Observator » Interviurile lui Marius Pancu » De ce vrea Trump "aurul negru" al Ucrainei şi ce ar însemna pentru România o pace în favoarea Moscovei