Minune arhitecturală din Antichitate, descoperită în ruinele de la Pompei. Elena din Troia, Casandra și Paris, pe fresce superb conservate

O sală de banchet, plină de fresce bine conservate care înfăţişează personaje inspirate de războiul troian, a fost dezgropată dintre ruinele de la Pompei, în ceea ce a fost descrisă ca fiind una dintre cele mai uimitoare descoperiri făcute vreodată în situl arheologic din sudul Italiei, transmite News.ro.

• "Te bat acuma, dacă nu te-am bătut atunci!" Cozma i-a amenințat cu bătaia pe doi dintre protestatarii atacați de mineri în '90

Camera lungă de 15 metri şi lată de şase metri a fost găsită într-o fostă reşedinţă privată de pe Via di Nola, care era cel mai lung drum din Pompeiul antic, în timpul săpăturilor din zona Regio IX a sitului, scrie The Guardian. 

"Camera neagră", denumită astfel datorită culorii pereţilor săi, care erau probabil destinaţi să mascheze funinginea de la lămpile cu ulei aprins, era un "cadru rafinat pentru a se distra în momente de convivialitate", au declarat experţii.

Pereţii săi sunt împodobiţi cu lucrări de artă care prezintă personaje mitice greceşti, inclusiv una în care Elena din Troia se întâlneşte pentru prima dată cu Paris, prinţul Troiei. Fresca include un câine şi o inscripţie grecească pe care scrie "Alexandros", celălalt nume al prinţului. Potrivit legendei greceşti, fuga celor doi a declanşat războiul troian din secolul al XII-lea î.Hr.

O altă frescă îl înfăţişează pe zeul grec Apollo încercând să o cucerească pe preoteasa Casandra

În eforturile sale de a o seduce, Apollo i-a acordat puterea de a prezice viitorul, dar când ea l-a respins, a blestemat-o pentru ca nimeni să nu-i mai creadă prezicerile. Drept urmare, ea nu a putut să împiedice evenimentele tragice ale unei bătălii pe care o profeţise. După ce a fost violată în timpul cuceririi Troiei, Casandra a sfârşit prin a fi înrobită.

Gabriel Zuchtriegel, directorul parcului arheologic din Pompei, a declarat că personajele mitologice aveau funcţia explicită de a distra oaspeţii şi de a oferi subiecte de discuţie în timpul festinurilor.

Lucrările de artă sunt de "al treilea stil", sau stil ornamentat, şi sunt datate între anii 15 î.Hr. şi 40-50 d.Hr. "Este întotdeauna dificil să judeci calitatea, dar ceea ce vedem este un grad ridicat de grijă pentru detalii, expresie şi umbre", a declarat Zuchtriegel. "Acest lucru este foarte izbitor, la fel ca şi tematica lucrărilor".

Între timp, podeaua sofisticată din mozaic a încăperii conţine mai mult de un milion de mici plăci albe. Ruinele Pompeiului au fost descoperite în secolul al XVI-lea, iar primele săpături au început în 1748. Pompei este al doilea cel mai vizitat sit arheologic din lume.