Momentele glorioase, dar și ciudate, ale ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice. Vârtej captivant de imaginație, culoare și cultură

Sofisticată şi emoţionantă. Extravagantă şi stranie pe alocuri, dar memorabilă de la un capăt la altul. Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a fost un vârtej captivant de imaginaţie, culoare şi cultură. Nadia Comăneci a fost una dintre vedetele serii - a purtat flacăra olimpică alături de Rafael Nadal şi Serena Williams. Vremea le-a dat, însă, un test de rezistenţă spectatorilor şi sportivilor. O ploaie sâcâitoare şi-a făcut apariţia pentru prima oară în ultimii 70 de ani de ceremonii olimpice. 

• O nouă viitură se îndreaptă spre România. Alertă după ce Dunărea a ieşit din matcă în mai multe ţări

Un spectacol în 12 acte a lăsat fără cuvinte toată planeta. Lady Gaga a deschis seria momentelor memorabile cu o melodie în franceză, înconjurată de dansatori de la cabaretul Moulin Rouge, care fluturau uriaşe pufuri roz. 

Aproape patru ore, 10.500 de sportivi din 205 ţări au defilat pe şase kilometri ai Senei. Conform tradiţiei, delegaţia Greciei a fost prima, iar cea a ţării organizatoare, ultima. Cei 106 sportivi români calificaţi au apărut cu Ionela şi Marius Cozmiuc în frunte. 

Cei doi canotori au scris istorie. Au fost primul cuplu soţ-soţie port-drapel la Jocurile Olimpice, a scris CNN. Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a luat nota 10 la o olimpiadă, a făcut şi ea spectacol. Zeiţa de la Montreal a purtat flacăra olimpică pe ultima parta a traseului. Nadia a mers într-o barcă împreună cu legendele sportului Rafael Nadal, Serena Williams şi Carl Lewis. Un alt român, Cristian Măcelaru, a fost şi el vedetă - a dirijat Orchestra Naţională a Franţei care a interpretat imnul olimpic, pe care l-au ascultat toţi spectatorii şi 100 de preşedinţi şi premieri invitaţi la ceremonie. 

Sportivii care au defilat pe Sena au făcut, în acelaşi timp, o călătorie prin cultura şi valorile franceze

 Pe fluviu au apărut copii ale unor opere de artă şi statuile unor femei celebre, care au schimbat destinul Franţei. 300.000 de spectatori au ignorat ploaia torenţială şi au savurat surprizele organizatorilor. 

Unul dintre momentele remarcabile a fost când minionii s-au infiltrat la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice ca să fure cel mai faimos tablou din Paris. Sub bărcile sportivilor care defilau pe Sena, creaturile galbene au închiriat un submarin şi luat-o pe Mona Lisa din Luvru. Şi-au scăpat, însă, prada, iar pictura - o copie, desigur, a apărut pe fluviu. 

Cel mai emoţionant moment al serii a fost apariţia în public a lui Celine Dion după patru ani de absenţă. La încheierea ceremoniei, a cântat Imnul Iubirii al lui Edith Piaf, în Turnul Eiffel. A fost prima oară când a urcat pe o scenă după ce a fost diagnosticată cu o boală rară, care îi provoacă spasme musculare. 

Jocurile Olimpice 2024. Festivitatea de la Paris a costat peste 140 de milioane de euro şi a promovat diversitatea

Două episoade au fost criticate dur, însă, şi au împărţit internetul în două. Într-o evocare sângeroasă a Revoluţiei Franceze, o divă a interpretat un cântec revoluţionar în timp ce o interpreta pe Maria Antoaneta purtându-şi capul în mâini.

Al doilea moment controversat a fost reproducerea Cinei cea de Taină, în care personajele erau membrii comunităţii LGBT. "O ruşine, asta nu e Franţa", au strigat în cor contestatarii. 

Cea mai ascultată franţuzoaică de pe canalele de streaming a cântat două melodii proprii. Aya Nakamura, născută în Mali, a stârnit controverse serioase.

Emmanuel Macron a postat pe internet imagini cu Nakamura şi mesajul "En même temps" – "În același timp", o expresie folosită de liderul de la Elysee şi care înseamnă coexistența a două idei contradictorii. Contestată de politicienii francezi de extremă dreapta, pentru că este născută în Mali şi nu în Hexagon, Aya Nakamura a avut în Macron cel mai mare susţinător la ceremonie. 

Delegaţia Coreei de Sud a avut şi ea reproşuri - la prezentarea de pe Sena, organizatorii au folosit numele oficial al vecinilor comunişti din nord, Republica Populară Democrată Coreeană. 

Organizatorii au anunţat că se aşteptau ca ceremonia de la Paris să fie urmărită în direct de peste un miliard de oameni de pe tot Globul pământesc.