Patru uzine militare din Moldova produc piese pentru armata rusă. Noul premier nu mai vrea neutralitate: Ce facem dacă ne invadează, luăm valizele și fugim?
Premierul desemnat Dorin Recean a prezentat joi în parlamentul Republicii Moldova echipa şi programul de guvernare înaintea votului de învestire. "Neutralitatea ar putea în curând să nu ne mai ajute", le-a transmis parlamentarilor noul premier. Între timp, presa de la Chişinău relatează că patru întreprinderi militare din Moldova sunt conectate la sistemul de război rus.
De Redactia Observator la 16.02.2023, 16:43Premierul desemnat Dorin Recean a prezentat joi în parlament programul de guvernare şi componenţa noii echipe cu care îşi propune să realizeze acest program, potrivit Moldpres, Agora.md şi Ziarul Naţional.În acest timp, două acţiuni de protest aveau loc în jurul sediului forului legislativ din Chişinău, la care au participat câteva zeci de simpatizanţi ai Mişcării pentru Popor, reprezentată de Partidul Şor, şi de cei ai partidelor Socialist şi Comunist, a relatat Ziarul de Gardă.
În echipa lui Dorin Recean se regăsesc mai mulţi miniştri din guvernul Nataliei Gavriliţă, cu excepţia a patru nume noi. Este vorba de Veronica Sireţeanu, care a fost propusă la şefia Ministerului Finanţelor, Veronica Mihailov-Moraru înaintată la conducerea Ministerului Justiţie şi Lilia Dabija, care ar urma să conducă Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. Totodată, în noul guvern va fi creat un nou minister, cel al Energiei. La conducerea acestuia este propus Victor Parlicov, expert în sectorul energetic.
Nicu Popescu îşi va păstra fotoliul de viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar Oleg Serebrian va continua să ocupe funcţia de vicepremier pentru reintegrare. Dumitru Alaiba este propus pentru funcţia de viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice şi Digitalizării. Cel de-al patrulea post de vicepremier va fi ocupat de Vladimir Bolea care va conduce în continuare Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
La şefia Ministerului Afacerilor Interne ar urma să rămână Ana Revenco, iar în fruntea Ministerului Educaţiei şi Cercetării este propus Anatolie Topală. Ala Nemerenco va continua să ocupe postul de ministru al sănătăţii. Andrei Prodan îşi va păstra funcţia de ministru al culturii, Anatolie Nosatîi va rămâne la Ministerul Apărării, iar Alexei Buzu va fi în continuare şef la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. De asemenea Iordanca-Rodica Iordanov îşi va păstra funcţia de ministru al mediului.
- Resturi de rachetă, descoperite pe teritoriul R. Moldova, la 15 km de graniţa cu România. Este al patrulea...
- Lavrov: Aproape toți miniștrii guvernului Republicii Moldova au cetățenie română. Nu reflectă interesele...
- Klaus Iohannis: România este alături de Moldova. Condamn ferm orice tentativă de destabilizare inițiată din...
Conform prevederilor constituţionale, programul de activitate şi lista guvernului se dezbat în şedinţa parlamentului. Legislativul acordă încredere executivului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. În baza votului de încredere acordat de Parlament, preşedintele Republicii Moldova numeşte guvernul. Executivul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa şefului statului.
Potrivit agora.md, primele trei obiective ale programului propus de Dorin Recean, denumit "Moldova prosperă, sigură, europeană" sunt:
1) deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană şi accelerarea procesului de integrare;
2) elaborarea mecanismului pentru asigurarea disciplinei şi evaluarea autorităţilor publice şi a întreprinderilor de stat, precum şi definirea criteriilor de performanţă adecvate pentru activitatea acestora;
3) promovarea măsurilor de dereglementare a economiei, eliminarea barierelor birocratice şi a procedurilor normative excesive din calea antreprenorilor.
Dorin Recean, în Parlament: Neutralitatea ar putea în curând să nu ne ajute. Trebuie să ne consolidăm capacitatea de apărare
Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este un instrument de politică externă care, s-ar putea, foarte curând, să nu mai funcţioneze, motiv pentru care este necesar ca noi să ne consolidăm capacitatea de apărare, a declarat joi în plenul parlamentului de la Chişinău premierul desemnat Dorin Recean în timpul prezentării programului său de guvernare, relatează Deschide.md.
''Nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea. Neutralitatea nu ne asigură securitate în caz de agresiune. Dacă nu depunem efort pentru a consolida capacitatea de apărarea, atunci ce facem? Vine agresorul, dar noi ne luăm valizele şi fugim? Nu cred că este normal", a declarat Dorin Recean, care înainte de desemnarea în calitate de premier a fost secretarul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova.
Pe parcursul a peste 30 de ani, unii politicieni moldoveni au promovat narativul precum că ''dacă suntem neutri, atunci automat suntem şi apăraţi'', ceea ce reprezintă un fals. În acelaşi timp, el a declarat că Republica Moldova este supusă atacurilor hibride din partea Federaţiei Ruse, transmite Radio Chişinău.
În toamna anului trecut au avut loc mai multe atacuri de acest gen, iar autorităţile se aşteaptă ca intensitatea acestora să crească în perioada următoare, a subliniat premierul desemnat, adăugând totodată că instituţiile statului sunt pregătite să facă faţă acestor provocări.
''Într-adevăr, în toamnă s-au cheltuit sume enorme furate anterior de la cetăţenii Republicii Moldova pentru ca să se influenţeze procesele politice de la Chişinău şi să răstoarne guvernarea'', a spus el, referindu-se la partidul controversatului oligar Ilan Şor, care se ascunde în Israel după ce a fost învinuit de delapidarea şi spălarea a peste 5.000.000.000 de lei (moldoveneşti) de către justiţia de la Chişinău, şi la celălalt oligarh fugar Vladimir Plahotniuc.
''Astfel, grupurile criminale credeau că vor putea scăpa de pedeapsă. Ei cumva sau aliniat cu eforturile Federaţiei Ruse de a ataca hibrid Republica Moldova şi a determina o schimbare a politicii externe a Chişinăului, dar şi a deturna parcursul european al ţării. Riscurile persistă, însă, în acelaşi timp vă dau asigurare că instituţiile Republicii Moldova sunt pregătite să facă faţă acestor atacuri şi deja fac faţă acestora", a declarat Dorin Recean.
Patru uzine militare din R. Moldova produc piese pentru armata rusă
Separat, preşedintele Coaliţiei pentru Unitate şi Bunăstare (CUB) de la Chişinău, Igor Munteanu, i-a cerut premierului desemnat să dispună efectuarea unor controale riguroase la uzinele militare din dreapta şi stânga Nistrului, unde s-ar produce componente militare pentru forţele armate ruse, notează Ziarul Naţional din Chişinău.
"La Tighina, Chişinău şi Orhei există patru întreprinderi militare ruseşti, care sunt conectate în acest moment la sistemul de război rus. La aceste uzine se produc componente şi subcomponente pentru muniţii, rachete şi avioane, în pofida faptului că R. Moldova pretinde că este un stat neutru", a indicat Munteanu într-o conferinţă de presă. "Aceste activităţi nu fac decât să asigure statului agresor armele cu care este distrusă Ucraina, armele cu care sunt ucişi civilii din Ucraina", a spus el.
Anterior, Munteanu afirmase că cele patru uzine militare ruseşti - Topaz din Chişinău, Aspa din Orhei, Benderski maşino-stroitelinîi zavod şi Pribor de la Tighina (Transnistria) produc componente pentru rachetele ruseşti S-22, S-59, iar unele proiectează maşini speciale pentru prelucrarea paletelor pentru motoare de avioane şi compresoare, staţii de preparare a electroliţilor, generatoare de impuls, sisteme de control automate, piese de precizie, metale, propulsoare electrice etc. "Uzina Aspa din Orhei a produs până nu demult piese pentru concernul militar rusesc Krasnîi oktiabri, care e lider mondial la motoare pentru avioane de vânătoare MIG", specificase liderul CUB.
În acelaşi timp, Igor Munteanu a cerut noului guvern, care se aşteaptă să fie învestit în cursul zilei de joi, excluderea Rusiei din formatul de negocieri "5+2" privind reglementarea conflictului din Transnistria, introducerea vizelor pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi, precum şi excluderea din structurile decizionale a persoanelor cu studii în şcolile de spionaj ruseşti, cum ar fi absolvenţi ai MGIMO (Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova), Iniaz (Institutul de limbi străine) ori instituţii de învăţământ ruseşti purtând numele lui Iuri Andropov, fost şef al KGB şi ex-secretar general al PCUS.