Lavrov: Aproape toți miniștrii guvernului Republicii Moldova au cetățenie română. Nu reflectă interesele poporului lor

Prin intensificarea retoricii că Federaţia Rusă ar plănui o lovitură de stat în Republica Moldova, Chişinăul vrea să abată de la sine acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale sociale şi economice, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-o intervenţie miercuri în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus). Lavrov susţine că Moscova şi-ar dori să aibă relaţii bune cu Republica Moldova, relatează agenţiile de presă ruse de stat RIA Novosti şi TASS.

''Ne dorim să avem relaţii bune cu o Moldovă prietenoasă, cu o Moldovă multinaţională, dar aceasta este, desigur, o stradă cu dublu sens'', a spus Lavrov. "Politicienii care au preluat acum puterea în această ţară şi care, în general, şi-au declarat aspiraţia de a adera la Uniunea Europeană şi chiar de a se reunifica cu România sau chiar de a cere NATO să le asigure securitatea, aceşti politicieni nu reflectă până la urmă interesele poporului lor", a declarat ministrul rus de externe.

Lavrov, nemulțumit că miniștrii de la Chișinău au cetățenie română

Lavrov a afirmat că, în Republica Moldova, ''se fac apeluri pentru alegeri anticipate'', dar că aceasta este o ''problemă internă a Moldovei''.  ''Dar nu ne face absolut nicio plăcere ca această ţară prietenă să fie folosită în scopuri antiruseşti'', a spus el, adăugând că, prin retorica antirusească, autorităţile moldovene doresc să deturneze acuzaţiile de eşec în privinţa politicii lor interne.

În acelaşi timp, şeful diplomaţiei ruse, în intervenţia sa la ''Ora guvernului'' în Duma de Stat, a acuzat Kievul că încearcă să "încingă cât mai mult posibil" retorica antirusească de la Chişinău, căruia i-ar fi transmis "oarecare informaţii confidenţiale despre provocări şi lovituri de stat" plănuite de Moscova.

''Există o dorinţă maniacală a Kievului şi a celor care îl manevrează să submineze poziţiile Rusiei în cadrul mecanismului "5+2", care se ocupă de reglementarea transnistreană, precum şi să slăbească legăturile Rusiei cu Găgăuzia, să dea vina pe Rusia pentru toate nenorocirile Moldovei şi să ceară retragerea pacificatorilor ruşi care păzesc uriaşele depozite de muniţii de la Cobasna'', a spus el

''Desigur, guvernul (Maiei) Sandu, unde aproape toţi au cetăţenie română la fel ca ea, doreşte să deturneze acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale economice şi sociale, care provoacă din ce în ce mai multă indignare în societate'', a spus Serghei Lavrov în faţa parlamentarilor ruşi.

În intervenţia sa, ministrul rus de externe a mai spus că, deşi Chişinăul continuă să afirme că ''trebuie să rezolvăm problema Transnistriei, retragerea trupelor ruse exclusiv prin metode diplomatice'', acesta este împins spre o poziţie total diferită, este împuns ''să suprime cât mai aspru posibil procese publice legitime", ceea ce i-ar oferi motive să ceară o implicare din partea Occidentului.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni cu privire la încercările Rusiei de a răsturna guvernul ales în mod legitim, prin incitarea unor revolte violente şi atacuri asupra instituţiilor de stat moldovene, deghizate în proteste. Avertismentul său a venit după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a interceptat informaţii în acest sens, pe care le-a transmis Chişinăului, potrivit mass-media moldovene.

Premierul desemnat al Republicii Moldova, Dorin Recean, cere joi votul de învestitură în Parlament

Premierul desemnat al Republicii Moldova, Dorin Recean, este aşteptat joi după-amiază în Parlament pentru a-şi prezenta programul şi componenţa noului guvern, urmând ca apoi să aibă loc votul de învestitură. Potrivit legii, guvernul este învestit cu voturile a cel puţin 51 de deputaţi, iar partidul de guvernare, PAS, are 63 de mandate în Parlament, astfel încât învestirea noului guvern n-ar urma să pună probleme.

Fostul premier Natalia Gavriliţa şi-a prezentat demisia, vinerea trecută, subliniind că mandatul ei a fost unul cu precădere economic, iar acum accentul se pune pe securitate. În aceeaşi zi, preşedinta Maia Sandu a semnat decretul privind desemnarea lui Dorin Recean, consilier prezidenţial pe teme de securitate, drept candidat la funcţia de premier. În primele sale declaraţii după nominalizare, făcute alături de preşedinta Maia Sandu, Dorin Recean a schiţat trei direcţii mari ale programului său de guvernare: măsuri anticorupţie, investiţii şi securitate.

Noul cabinet, care are 15 membri miniştri, păstrează zece dintre foştii membri ai echipei conduse de Natalia Gavriliţa, între care ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, şi ministrul de externe, Nicu Popescu. Şase dintre miniştri sunt femei şi patru au şi rang de vicepremieri. În noul guvern nu se regăseşte fostul vicepremier Andrei Spînu, care s-a ocupat cu precădere de domeniul energiei. Ca un element de noutate în cadrul guvernului condus de Dorin Recean, Ministerul Infrastructurii a fost separat şi a fost înfiinţat Ministerul Energiei. Schimbări s-au făcut şi la Ministerul Finanţelor, unde va veni Vrenica Sireţeanu-Vragaleva, iar la Ministerul Justiţiei, conducerea va fi preluată de Veronica Mihailov-Moraru, actual secretar general.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰