Video Mircea Geoană nu crede că Rusia are forţa de a ataca R. Moldova. "Au suficiente probleme în Ucraina"

Alerta s-a dat la Chişinău la ora 11.24,  Autoritatea Aeronautică Civilă a anunţat că spaţiul aerian al Republicii Moldova se închide, pentru a asigrua siguranța și securitatea zborurilor civile. Imediat toate aterizările şi decolările de pe aeroportul din capitală au fost oprite. O cursă a companiei aeriene Tarom cu destinaţia Chişinău a fost trimisă către Iaşi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu zborul din Sharm el-Sheikh, Egipt, către aceeaşi destinaţie. 

Romeo Vatra, Director Aeroport Iași: "Din cauza închiderii spaţiului aerian al Republicii Moldova două aeronave au aterizat pe Aeroportul din Iaşi, aeronave care trebuiau să aterizeze pe Aeroportul Chişinău. În acest moment pasagerii sunt în aeronave. Deocamdată nu mai avem ncio solicitare de la vreo altă companie aeriană, dar pot apărea ulterior discuţiei noastre. O parte din pasagerii cursei Tarom au debarcat deja şi probabil vor fi preluaţi de mijloace de transport auto pentru a ajunge la Chişinău."

La ora 14.47, aceeaşi autoritate a anunţat că spațiul aerian a fost redeschis, iar trei ore mai târziu a făcut public şi motivul alertei.  Ministerul Apărării de la Chişinău a recepționat o informație precum că în regiunea orașului Soroca a fost detectat un obiect neidentificat de mici dimensiuni asemănător unui balon meteorologic. Pentru că din cauza condițiilor meteo nu a putut fi stabilit traseul acestuia şi nici ţara de proveninţă, s-a luat măsura de a închide complet spaţiul aerian. 

Alerta de securitate vine după ce ieri preşedintele ţării Maia Sandu anunţa că Rusia pregăteşte o lovitură de stat în Republica Moldova. Planul lui Putin  ar presupune implicarea unor militari şi mercenari camuflaţi în civil, care să ia cu asalt clădirile statului şi să-i reţină pe toţi cei care li se opun. 

Generalul Virgil Bălăceanu: "Asemenea acțiuni pot fi instituite în timpul unor meciuri, vezi suspiciunea legată de agenții s care ar fi trebuit să ajungă la un meci cu echipa din Republica Moldova, pot să fi infiltrări legate de alte situații în care opoziția ar începe să organizeze manifestații pe fondul nemulțumirilor legate de situația energetică, situația economică."

Occidentul sprijină Republica Moldova

Avertismentul Maiei Sandu a avut ecouri până la Casa Albă.

John Kirby, Consiliului Naţional de Securitate al SUA: "Este profund îngrijorător, dar nu este un comportament neobişnuit pentru Rusia. Noi suntem categoric alături de guvernul din Moldova şi de cetăţenii moldoveni."

Astăzi la ministeriala NATO, Moldova a fost un subiect important de discuţie. 

Joseph Borrell, șeful diplomației UE: "Ştim cât de mult Moldova este sub presiunea Rusiei. Aceasta va fi o foarte bună oportunitate pentru toată lumea pentru a-i arăta sprijin Moldovei pentru a face faţă presiune Ruseşi, care este în fiecare zi mai puternică." 

Moscova respinge acuzaţiile ca nefondate. Secretarul adjunct al NATO, Mircea Goană, crede însă că Rusia nu are suficiente resurse să deschidă un alt front peste Prut, pe lângă cel din Ucraina. 

Mircea Geoană, secretar adjunct NATO: "Astăzi, Rusia nu are forțe suficiente, Pentru că a ajunge în regiunea transnistreană, încercuind Ucraina din spate, … pentru că ăsta este planul - să ia Odesa și să creeze un coridor terestru spre regiunea transnistreană. Dar nu vedem ca Rusia sa aibă forțe ca sa facă asta. Ceea ce încearcă să facă este să descurajeze parcursul pro-vest al Republicii Moldova. 

Încearcă să exploateze diviziunile care există deja în rândul populaţiei acelei ţări. Încearcă să submineze conducerea excelentă a Maiei Sandu Şi încearcă să facă din Moldova acelaşi lucru pe care l-au făcut cu Ucraina, Georgia, Bosnia sau cu oricine altcineva care este parte din familia noastră. Au suficiente probleme în Ucraina." 

Ucraina a fost subiectul principal de discuţii  La ministeriala NATO,  Jens Stoltenberg a avertizat că Vladimir Putin pregăteşte noi atacuri, de aceea aliaţii trebuie să furnizeze muniţie Kievului pentru a-i ţine piept. Şeful NATO face apel la statele membre să crească producţia de armamanet, pentru a-şi înlocui stocurile pe care le trimit pe front. 

Ucraina nu va primi prea curând avioane de luptă. În plus, Statele Unite iau în calcul să nu mai trimită nici rachete cu rază lungă de acțiune, pentru a-şi păstra stocuri. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰