Politico - UE are o problemă cu spionajul. Cum reușesc să se ascundă spionii Rusiei și Chinei

Spionajul este o realitate a vieții politice din Bruxelles, iar schimbările de pe scena geopolitică fac ca agenții străini să devină din ce în ce mai importanți. Pentru a-și proteja secretele, Europa apelează la propriile sale agenții care să descopere persoanele infiltrate. Cu toate acestea, după cum arată o analiză Politico, opțiunile legate de această probleme de securitate sunt limitate.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În primul rând, nimeni nu știe cu adevărat câți spioni operează în capitala UE. Când oficialii belgieni de securitate sunt presați să furnizeze un număr, ei glumesc că, dacă cineva poate afla, ar fi încântați să afle și ei. Statele Unite și Australia cer persoanelor care lucrează pentru interese străine să se înregistreze, oferind cel puțin o imagine generală a încercărilor de a influența procesul politic. Belgia nu face acest lucru.

De asemenea, încercările de a găsi agenții străini sunt îngreunate și de numărul mare de potențiale ținte din Bruxelles. Orașul găzduiește nu doar instituțiile UE și NATO, ci și aproximativ 100 de alte organizații internaționale și 300 de misiuni diplomatice străine. Împreună, aceștia angajează aproximativ 26.000 de diplomați înregistrați, potrivit Ministerului belgian de Externe, fiecare dintre ei fiind un posibil spion.

Pentru un spion, un pașaport diplomatic este acoperirea ideală. Nu numai că îi permite să interacționeze cu cu oficiali de top și să aibă acces la informații clasificate, dar diplomații sunt, de asemenea, protejați de urmărire penală în conformitate cu Convenția de la Viena. Oficialii belgieni de securitate estimează că, în unele ambasade, între 10 și 20% dintre diplomați sunt ofițeri de informații. Locurile de muncă din mediul academic sau din think thank-uri, locuri în care oamenii sunt plătiți pentru a obține și a analiza informații, sunt, de asemenea, acoperiri foarte bune.

Universitatea Liberă din Bruxelles a închis Institutul Confucius, un program de limbă și cultură chineză, în 2019, după ce directorul institutului a fost acuzat de spionaj pentru Beijing. Belgia a expulzat, de asemenea, un student de doctorat chinez în 2021, deoarece activitatea sa academică a fost o acoperire pentru activitatea sa de informații, potrivit mass-media belgiene.

Jurnalismul este o altă acoperire bună, oferind acces la o serie de evenimente și oportunități de presă, precum și o scuză bună pentru a fi în preajma oficialilor cheie. Unul din cinci jurnaliști chinezi care lucrează la Bruxelles este suspectat că ar fi ofițeri de informații, potrivit serviciilor de securitate belgiene.

Cine se ocupă de prinderea spionilor din Bruxelles?

Capturarea spionilor care vizează instituțiile care își au sediul în Bruxelles reprezintă responsabilitatea guvernul belgian. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European și NATO au fiecare propriul birou de securitate, care lucrează pentru a împiedica spionii să pătrundă în clădirile lor și să acceseze documente sensibile.

Dar nu există nici o agenție oficială de informații a UE, nici măcar o organizație umbrelă care să coordoneze cele 27 de servicii naționale de spionaj ale blocului, spre deosebire, să zicem, de forțele de poliție naționale, unde Europol joacă un rol de coordonare. Unii au cerut Europei să-și creeze propria versiune de CIA, un organism unic care coordonează eforturile de spionaj ale blocului, dar aceasta rămâne în cel mai bun caz o posibilitate îndepărtată.

Timp de decenii, liderii UE, și politicienii belgieni în mod special, au respins ideea că spionii Beijingului, Moscovei sau Teheranului ar fi de fapt interesați de documentele tehnice care circulă pe coridoarele din Cartierul European. Dar evenimentele recente au alertat cel puțin o parte dintre ei cu privire la riscuri.

"Europenii nu au fost niciodată cu adevărat puternici în ceea ce privește contrainformațiile", a declarat un fost oficial american de rang înalt. "Erau foarte dependenți de SUA, acum există o anumită schimbare de mentalitate."

Belgia adoptă o abordare mai tăcută în ceea ce privește demascarea agenților străini, din mai multe motive. În primul rând, incapabili să urmărească penal și cu fonduri limitate, agenții belgieni de contrainformații trebuie să-și stabilească prioritățile. Cu cât cheltuiești mai mulți bani, cu atât vei găsi mai mulți spioni și, prin urmare, cu atât mai mulți bani va trebui să cheltui din nou, a spus al doilea oficial belgian. Deci, în timp ce spionajul din țări "neprietenoase", cum ar fi Rusia, Iran sau China, primește mai multă atenție, belgienii sunt încă susceptibili de a închide ochii față de spionajul aliaților.

În plus, înaintarea unui astfel de caz către o instanță poate duce la prelicritarea relațiilor diplomatice și așa tensionate din ultimii ani.