Putin poate rămâne președinte până în 2036. Deputaţii ruși au votat legea care îi permite să candideze la încă două mandate la Kremlin

Deputaţii ruşi au adoptat miercuri o lege care-i acordă lui Vladimir Putin dreptul de a candida în două scrutine prezidenţiale viitoare, deschizând astfel calea rămânerii acestuia la Kremlin până în 2036, relatează AFP.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Această lege, menită să pună ”legislaţia electorală în conformitate cu noile norme ale Constituţiei”, potrivit site-ului Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a fost adoptată în urma unui referendum constituţional în vara lui 2020.

Un amendament controversat din lege îi permite fostului agent KGB, în vârstă de 68 de ani, să rămână la putere, în pofida faptului că Putin urma să se retragă la finalul actualului mandat, care se încheie în 2024, scrie news.ro.

Mandatele lui Putin se reiau de la zero

Limita de două mandate prezidenţiale consecutive există în continuare, însă ”această restricţie nu se aplică celor care ocupă postul de şef de stat la intarea în vigoare a amendamentelor Constituţiei”, se arată în textul adoptat de deputaţi, care dă în fapt contorul mandatelor lui Putin la zero.

Ajuns la putere în 2020, Vladimir Putin s-a retras la sfârşitul celui de-al doilea său mandat, în 2008, şi l-a instalat la Kremlin pe fostul său premier Dmitri Medvedev,

După ce a fost premier timp de patru ani, el a fost reales preşedinte în 2012.

Revizuirea constituţională adoptată în referendumul din vara lui 2020 introduce în Constituţie principii conservatoare dragi lui Putin - credinţa în Dumnezeu, căsătoria rezervată heterosexualilor, învăţământul patriotic -, dar şi garanţii sociale, precum indexarea pensiilor.

Referendumul, care s-a desfăşurat timp de o săptămână, din cauza pandemiei covid-19, al cărui rezultat nu ridica vreo îndoială, s-a încheiat ciu o victorie a taberei ”da” de 77,92% din voturile exprimate, după o prezenţă la urne de 65%, porivit datelor oficiale.

Opozantul Aleksei Navalnîi a catalogat această consultare drept o ”minciună enormă”, iar ONG-ul Golos, specializat în observarea alegerilor, a denunţat o atingere ”fără precedent” la adresa suveranităţii poporului rus.