Putin spune că o susţine pe Kamala Harris şi că e dispus la negocieri, dar pe baza acordurilor de la Istanbul

Război în Ucraina. Vladimir Putin a declarat la forumul economic de la Vladivostok că este deschis  negocierilor de pace cu Ucraina, dar pe baza documentelor de la Istanbul din 2022. Potrivit unor drafturi publicate de presa internaţională, Ucraina se angaja atunci la "neutralitate permanentă" şi renunța astfel la aderarea la NATO. Liderul rus a mai spus că o susţine pe Kamala Harris la alegerile din SUA şi că Rusia vrea să continue tranzitul gazelor spre Europa via Ucraina

• O nouă viitură se îndreaptă spre România. Alertă după ce Dunărea a ieşit din matcă în mai multe ţări

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că este dispus la negocieri cu Kievul în baza celor din primăvara lui 2022, de la Istanbul, dacă Ucraina o va solicita, în condiţiile în care Moscova excludea până acum orice discuţie din cauza ofensivei ucrainene declanşate în august împotriva regiunii Kursk.

"Suntem noi gata să negociem cu ei? Noi nu am refuzat niciodată, dacă o dorinţă de a negocia va apărea (în Ucraina), noi nu vom refuza", a afirmat şeful statului rus în timpul Forumului economic de la Vladivostok.

Putin e deschis negocierilor cu Ucraina, dar pe baza documentelor de la Istanbul

Cu toate acestea, Putin a ajutat că negocierile vor trebui "să se bazeze pe documentele asupra cărora se înţeleseseră deja şi care fuseseră deja de facto parafate la Istanbul" în primăvara lui 2022. Aceste documente evocate de Putin au fost făcute publice anul acesta de Die Welt şi The Wall Street Journal. Prevederile acordurilor pot fi consultate aici. Partea ucraineană a dezminţit mereu orice acord cu Rusia.

Rusia încearcă de mai multe luni să prezinte Kievul drept parte a conflictului ce refuză să negocieze. De asemenea, Moscova şi-a schimbat în mod regulat poziţia în ceea ce priveşte condiţiile unor asemenea negocieri. După lansarea de către Ucraina a unei ofensive pe 16 august în regiunea rusă Kursk, Kremlinul a estimat că negocieri pentru a pune capăt conflictului sunt imposibile "în acest stadiu".

Înainte de aceasta, în iunie, Putin declarase că Rusia va pune capăt conflictului doar dacă Ucraina va renunţa la ambiţia ei de a se ralia NATO şi va ceda Rusiei cele patru regiuni ucrainene pe care ea le revendică, mai sus de Peninsula Crimeea anexată, ceea ce ar constitui de facto o capitulare pentru Kiev.

În ceea ce priveşte negocierile din primăvara lui 2022 de la Istanbul, Moscova afirmă că fusese parafat un compromis, dar că Occidentul a făcut presiuni asupra Kievului să respingă acordul. Ucraina dezminte această versiune a faptelor. Armata rusă a declanşat invazia asupra Ucrainei pe 24 februarie 2022. Însă, după săptămâni de rezistenţă ucraineană fermă, forţele Moscovei au trebuit să bată în retragere în primăvara lui 2022 din nordul Ucrainei. În acest context au avut loc discuţiile de la Istanbul, care nu au mai fost reluate niciodată. Kremlinul pretinde că ruşii s-au retras în primăvara lui 2022 din apropierea Kievului în baza acestor acorduri.

Putin spune că o susţine pe Kamala Harris la alegeri 

Putin a mai spus la Forumul Economic de la Vladivostok că o susţine pe candidata democrată Kamala Harris în alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, la o zi după ce Washingtonul a acuzat Moscova de amestec în alegeri. "Biden a fost candidatul nostru preferat și el a recomandat alegătorilor săi să o susţină pe doamna Harris, deci şi noi o vom susţine", a declarat liderul rus. "În al doilea rând, ea are un râs atât de expresiv şi de contagios încât asta arată că totul este sub control", a adăugat el.

Putin spune că Rusia vrea să continue tranzitul gazelor spre Europa via Ucraina

Putin a mai declarat, joi, că Rusia intenţionează să continue să pompeze gaze naturale spre Uniunea Europeană via Ucraina, dar a adăugat că Moscova nu poate forţa Kievul să respecte un acord de tranzit care expiră la finele acestui an, transmite Reuters.

"În ceea ce priveşte Ucraina, chiar dacă pare ciudat, nu abandonăm acest tranzit. De ce? Pentru că noi, şi Gazprom, intenţionam să ne onorăm obligaţiile faţă de clienţii noştri cu care avem contracte pe termen lung", a spus Putin la forumul economic de la Vladivostok. "Există un acord de tranzit care expiră la 31 decembrie, anul curent. Dar dacă Ucraina refuză tranzitul, ei bine, nu putem să o forţăm", a adăugat Putin.

Preşedintele Rusiei a mai spus că principalii clienţi ai Gazprom din Europa nu par să dorească o încheiere a acordului de tranzit, chiar dacă au furnizat asistenţă militară Ucrainei. Gazoductul Urengoy - Pomary - Uzhgorod, care datează din perioada sovietică, transportă gaze naturale din vestul Siberiei în Europa via punctul Sudzha din regiunea Kursk din Rusia. De acolo intră pe teritoriul Ucrainei în direcţia Slovacia. Pe teritoriul Slovaciei, conducta de gaze se împarte în două ramuri: una care merge spre Cehia şi cealaltă spre Austria. Principalii cumpărători de gaze naturale ruseşti sunt: Ungaria, Slovacia şi Austria.

Dacă Ucraina va refuza să mai permită tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul său, Rusia ar putea utiliza conducta TurkStream, amplasată pe fundul Mării Negre, pentru a aproviziona Europa. "Ucraina refuză tranzitul gazelor noastre, ceea ce înseamnă că volumele de gaze care intră în Europa vor scădea", a spus Putin. "Ele vor urma alte rute, în special TurkStream, poate şi prin conducta Blue Stream spre Turcia. Însă asta este alegerea lor. Cum îi va afecta, nu ştiu", a adăugat liderul rus.

Ca urmare a invaziei din Ucraina, Rusia a oprit cea mai mare a livrărilor de gaze prin conducte spre Europa, însă mai există unele cantităţi de gaze ruseşti care continuă să treacă prin Ucraina. Aceste livrări acoperă cea mai mare parte a cererii de gaze în ţări, precum Austria, Ungaria şi Slovacia. Datele Gazprom arată că, în 2022, Rusia a livrat Europei o cantitate de 63,8 miliarde metri cubi de gaze, prin diferite rute, dar aceste volume au scăzut cu 55,6% până la 28,3 miliarde metri cubi anul trecut.

Comparativ, înainte de război, grupul rus Gazprom exporta anual aproximativ 177 miliarde metri cubi de gaze, prin mai multe conducte, spre pieţele sale cheie din Europa şi Turcia.