Revolta din Kazahstan riscă să devină război civil: Armata kazahă a ucis zeci de manifestanți, rușii au intrat în țară și sunt pregătiți de luptă

Forțele ruse au sosit în Kazahstan la cererea președintelui țării, în contextul unei represiuni violente a protestelor antiguvernamentale. Oficialii au raportat decese în rândul polițiștilor și a protestatarilor după zile de tulburări provocate de o creștere a prețului la combustibil, scrie BBC.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Un jurnalist BBC din Almatî, cel mai mare oraș din Kazahstan, a distribuit o înregistrare video cu focuri de armă puternice în noaptea de joi spre vineri. ONU, SUA, Marea Britanie și Franța au făcut apel la toate părțile să se abțină de la violență.

Într-o actualizare de vineri dimineață, ministerul de interne kazah a declarat că 26 de protestatari - pe care i-a descris ca fiind "criminali înarmați" - au fost uciși și alți peste 3.000 au fost reținuți de autorități. Aproximativ 18 membri ai forțelor de securitate au murit, iar alți 748 au fost răniți în urma violențelor, a precizat ministerul. Se așteaptă ca președintele Kassym-Jomart Tokayev să se adreseze națiunii vineri, potrivit televiziunii de stat.

Revoluție în Kazahstan. Președintele Tokayev dă vina pe intervenții ale unor teroriști antrenați în străinătate

Președintele a acuzat "teroriștii" antrenați în străinătate pentru aceste tulburări, fără a oferi dovezi. Miercuri, el a făcut apel la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, pentru sprijin. Blocul include Rusia, Kazahstan, Belarus, Tadjikistan și Armenia.

Forța străine trimise în Kazahstan ar număra aproximativ 2.500 de soldați. CSTO afirmă că trupele sunt o forță de menținere a păcii și că vor proteja instalațiile militare și de stat. Acestea vor rămâne în țară timp de câteva zile sau săptămâni, relatează agenția rusă de știri RIA.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că monitorizează îndeaproape desfășurarea trupelor rusești. "Statele Unite și, sincer, întreaga lume vor urmări orice încălcare a drepturilor omului", a declarat un purtător de cuvânt: "Vom urmări, de asemenea, orice acțiune care ar putea pune bazele pentru confiscarea instituțiilor kazahe".

Revolta din Kazahstan a pornit de la creșterea prețurilor la GPL

Tulburările au început duminică, când costul gazului petrolier lichefiat (GPL) - pe care mulți oameni din Kazahstan îl folosesc pentru a-și alimenta mașinile - s-a dublat, atrăgând protestatarii în stradă.

Guvernul a declarat că va plafona prețurile la carburanți timp de șase luni. Însă anunțul nu a reușit să pună capăt protestelor, care au cuprins și alte nemulțumiri politice.

Kazahstanul este adesea descris ca fiind autoritar, iar majoritatea alegerilor sunt câștigate de partidul de guvernământ cu aproape 100% din voturi. O opoziție politică eficientă nu există.

Analiză Dan Dungaciu. Miza ascunsă a protestelor din Kazahstan şi motivul pentru care Rusia a trimis "la secundă" 3.000 de soldaţi

Kazahstanul stă pe un butoi de pulbere. Ţara este la un pas să pice de pe buza prăpastiei şi să intre într-un război civil. Armata a început să tragă în manifestanţi s-a lăsat cu victime, dar şi cu mii de arestaţi.

Ceea ce a început în urmă cu câteva zile ca un protest paşnic legat de creşterea preţului la GPL s-a transformat rapid într-o revoltă care acum poate degenera şi arunca ţara în război. Profesorul şi analistul politic Dan Dungaciu a realizat în exclusivitate pentru Observator o analiză a evenimentelor din Kazahstan. În opinia sa, este prea devreme să vorbim despre eventuale efecte economice ca urmare a situaţiei tensionate din Kazahstan, miza fiind una geo-politică în acest moment.

"E prea devreme să ne pronunţăm (n.red. în legătură cu efectele economice ale crizei din Kazahstan) pentru că de fiecare dată există o singură miză în fostul URSS. Manifestaţiile de protest sunt de două tipuri. Manifestaţii de protest de tip socio-economic, care ies sau se petrec pentru că există o discrepanţă profundă între resursele statului respectiv şi modul în care trăiesc oamenii. Avem aici cazul Belarus care n-a avut ca finalitate altceva decât revendicări socio-economice. Şi politice, evident, dar nu strategice. Există şi manifestări de tipul strategic care vor să schimbe vectorul strategic şi geo-politic al statului respectiv, vezi aici Georgia şi Ucraina. În Kazahstan nu este clar la ce ne referim în acest moment. Nu ştim dacă este un protest socio-economic cu incidenţe politice sau avem de a face cu un protest strategic, 'colorat', care va schimba şi orientarea strategică a ţării", a explicat Dungaciu.

"China este cel mai mare client al Kazahstanului pentru că acolo se duce rezerva enormă de hidrocarburi pe care o are ţară. A doua piaţă este Italia, iar Federaţia Rusă este abia pe locul 3. Problema de fond este că pe Federaţia Rusă n-o interesează foarte mult aspectul socio-economic, o interesează cel strategic. De aceea, şi-a trimis foarte repede trupele. Teama este pentru o revoluţie 'orange'. Ce se întâmplă în Kazahstan, se întâmplă cu doar câteva zile înainte de marea negociere dintre Est şi Vest care încearcă să delimiteze statutul strategic al teritoriului dintre NATO şi Federaţia Rusă care nu este delimitat deocamdată. Faptul că s-a petrecut acum stârneşte foarte multă furie, indignare şi chiar teamă la Kremlin pentru că revoluţiile 'orange' au fost ceva de care ruşii s-au temut. Să revină în scenariul acelui coşmar din anii 2000 este pentru ruşi o mare provocare. Simplul fapt că s-au petrecut aceste proteste avantajează America la negocierile de peste câteva zile. Indiferent că e sau nu prezentă America (n.red. în protestele din Kazahstan), şi nu avem nicio probă că ar fi prezentă, Washingtonul câştigă", a fost de părere expertul.