Analiză Dan Dungaciu. Miza ascunsă a protestelor din Kazahstan şi motivul pentru care Rusia a trimis "la secundă" 3.000 de soldaţi: "E scenariul de coşmar"

Ceea ce a început în urmă cu câteva zile ca un protest paşnic legat de creşterea preţului la GPL s-a transformat rapid într-o revoltă care acum poate degenera şi arunca ţara în război. Profesorul şi analistul politic Dan Dungaciu a realizat în exclusivitate pentru Observator o analiză a evenimentelor din Kazahstan. În opinia sa, este prea devreme să vorbim despre eventuale efecte economice ca urmare a situaţiei tensionate din Kazahstan, miza fiind una geo-politică în acest moment.

Evenimentele din Kazahstan se petrec cu doar câteva zile înainte de marea întâlnire dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă, întâlnire în cadrul căreia se va delimita şi se va statua spaţiul dintre Rusia şi NATO. În opinia lui Dan Dungaciu, revolta din Kazahstan este urmărită cu mare îngrijorare la Kremlin, motiv pentru care Rusia a şi răspuns atât de ferm atunci când i s-a cerut ajutorul militar.

"E prea devreme să ne pronunţăm (n.red. în legătură cu efectele economice ale crizei din Kazahstan) pentru că de fiecare dată există o singură miză în fostul URSS. Manifestaţiile de protest sunt de două tipuri. Manifestaţii de protest de tip socio-economic, care ies sau se petrec pentru că există o discrepanţă profundă între resursele statului respectiv şi modul în care trăiesc oamenii. Avem aici cazul Belarus care n-a avut ca finalitate altceva decât revendicări socio-economice. Şi politice, evident, dar nu strategice. Există şi manifestări de tipul strategic care vor să schimbe vectorul strategic şi geo-politic al statului respectiv, vezi aici Georgia şi Ucraina. În Kazahstan nu este clar la ce ne referim în acest moment. Nu ştim dacă este un protest socio-economic cu incidenţe politice sau avem de a face cu un protest strategic, 'colorat', care va schimba şi orientarea strategică a ţării.

Rusia se teme de o nouă revoluţie "portocalie"

China este cel mai mare client al Kazahstanului pentru că acolo se duce rezerva enormă de hidrocarburi pe care o are ţară. A doua piaţă este Italia, iar Federaţia Rusă este abia pe locul 3. Problema de fond este că pe Federaţia Rusă n-o interesează foarte mult aspectul socio-economic, o interesează cel strategic. De aceea, şi-a trimis foarte repede trupele. Teama este pentru o revoluţie 'orange'. Ce se întâmplă în Kazahstan, se întâmplă cu doar câteva zile înainte de marea negociere dintre Est şi Vest care încearcă să delimiteze statutul strategic al teritoriului dintre NATO şi Federaţia Rusă care nu este delimitat deocamdată. Faptul că s-a petrecut acum stârneşte foarte multă furie, indignare şi chiar teamă la Kremlin pentru că revoluţiile 'orange' au fost ceva de care ruşii s-au temut. Să revină în scenariul acelui coşmar din anii 2000 este pentru ruşi o mare provocare. Simplul fapt că s-au petrecut aceste proteste avantajează America la negocierile de peste câteva zile. Indiferent că e sau nu prezentă America (n.red. în protestele din Kazahstan), şi nu avem nicio probă că ar fi prezentă, Washingtonul câştigă.

Există în Kazahstan conducte care trec şi ajung în Europa. Indirect, şi în România. Nu cred că impactul va putea fi comparat sau măsurat ca în cazul negocierii dintre Rusia şi spaţiul european. Sigur că efecte vor fi. Cei care se ocupă de domeniul energetic vor sta cu creionul în mână să vadă dacă vor fi consecinţe", a declarat Dan Dungaciu pentru Observator.

Violenţe sângeroase în Kazahstan. Armata a început să tragă: zeci de morţi, peste 1.000 de răniţi şi 2.000 de arestaţi

Kazahstanul este o ţară în pragul unui război civil în toată regula! Protestele faţă de creşterea preţului combustibililor au degenerat în violenţe sângeroase. Armata a început să tragă în populaţie. Sunt deja zeci de morţi în rândul protestatarilor și polițiștilor și peste o mie de răniți. Cel puţin 2.000 de manifestanţi au fost arestaţi. Marele aliat al Kazahstanului, Rusia, a trimis şi ea trupe în sprijinul puterii de acolo.

Cel puţin 2 milioane de oameni au ieşit în stradă în marile oraşe din Kazahstan. În Almatî, capitala economică a ţării, au fost scene violente. Protestatarii au ocupat aeroportul şi au devastat mai multe magazine. În imaginile suprinse noaptea trecută, usa unei bănci a fost forţată cu un buldozer. O reședință prezidențială și biroul primarului au fost incendiate, iar pe străzi sunt numeroase mașini arse. Iniţial pentru a le tine piept, Poliţiştii au folosit grenade şi gaze lacrimogene. Au trecut însă la muniţie adevarată şi trag în protestatari și în mașini în piața centrală.

În urma ostilităţilor, autorităţile susţin că 13 poliţişti ar fi murit, unul chiar ar fi fost decapitat. Şi de partea protestatarilor ar fi victime, cu sutele. Sunt scene care multora le amintesc de revoluţia de la noi, din 1989. Ieri preşedintele Kazahstanului a decretat stare de urgenţă şi a demis guvernul. De la ora 23 până la ora 7 dimineaţa, nimeni nu are voie să iasă din casă. "Mişcările teroriştilor sunt, în esenţă, internaţionale. Au fost antrenaţi în străinătate și atacul lor asupra Kazakhstanului poate fi și ar trebui să fie privit ca un act de agresiune", a declarat Kassym-Jomart Tokayev, preşedintele Kazahstanului.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰