Rusia va sigila şi conserva gazoductele Nord Stream avariate. Care sunt planurile Moscovei - Reuters

Gazoductele subacvatice Nord Stream care au fost sparte în urma unor explozii anul trecut vor fi sigilate și blocate pentru a intra în conservate, nu există planuri imediate de reparare sau reactivare a acestora, relatează Reuters citând surse familiare cu planurile. Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare constând în două conducte, au fost construite de compania Gazprom, controlată de statul rus, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an în Germania, pe sub Marea Baltică.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Trei dintre conductele Nord Stream au fost rupte de explozii produse în condiţii rămase neelucidate în septembrie 2022, iar una a rămas intactă. Experții au observat că lipsesc aproximativ 50 de metri din Nord Stream 1. Tensiunile tot mai mari dintre Moscova și Occident au oprit Nord Stream 1 și au împiedicat ca sora lui Nord Stream 2 să fie deschisă.

Gazprom a spus că este posibil din punct de vedere tehnic să repare conductele rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova nu crede că sunt şanse ca relațiile cu Occidentul să se îmbunătățească suficient în viitorul apropiat pentru a fi nevoie de gazoducte.

Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom în afara fostelor ţări din URSS s-au înjumătățit în 2022. Rusia consideră proiectul "îngropat", a declarat o sursă rusă pentru Reuters. Alte două surse susţin că, deși nu există vreun plan pentru a repara conductele rupte, acestea vor fi cel puțin "conservate" pentru o posibilă redeschidere în viitor.

O altă sursă a confirmat că părțile interesate iau în considerare conservarea conductelor. Asta ar însemna, cel mai probabil, etanșarea capetelor rupte și tratarea ţevilor pentru a preveni coroziunea de la apa de mare. Una dintre sursele a spus că, dacă gazul natural lichefiat din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările rusești, ar deveni mult mai scump, ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult gaz din Rusia.

Ministerul Energiei de la Moscova a redirecţionat întrebările referitoare la viitorul gazoductelor către operatorii de conducte, dar nici aceştia, nici Gazprom nu au răspuns. Engie, Gasunie și Wintershall  - stakeholderi la Nord Stream AG, operatorul Nord Stream 1,  au refuzat să comenteze. Un purtător de cuvânt al companiei germane E.ON, care deține acțiuni la Nord Stream AG, a declarat că "din cunoștințele noastre ca acționar minoritar, nu a fost luată nicio decizie, nici pro, nici contra restabilirii conductei". 

Cine a aruncat în aer Nord Stream?

Moscova a susținut, fără a furniza dovezi, că Occidentul este în spatele exploziilor. Nu există dovezi clare nici că Rusia a aruncat în aer gazoductele Nord Stream, aşa cum au acuzat unele ţări din Occident. Luna trecută, Casa Albă a respins drept "ficțiune" un articol al jurnalistului american de investigație Seymour Hersh, care susținea că Washingtonul este responsabil de explozii. Investigațiile din Danemarca, Germania și Suedia nu s-au încheiat încă.

Nord Stream 1 era oricum inactivă de la sfârșitul lunii august, când a fost închisă pentru întreținere, şi nu a mai fost repornită niciodată. Rusia și Occidentul s-au certat atunci pe tema unei turbine pe fondul sancțiunilor occidentale. Nord Stream 2, care are dimensiuni similare, a fost finalizată în septembrie 2021.  Autoritățile de reglementare din Germania au refuzat să autorizeze deschiderea sa din cauca tensiunilor cu Rusia şi a presiunilor din Occident. Berlinul a înghețat proiectul cu câteva zile înainte ca Moscova să-și trimită forțele armate în Ucraina pe 24 februarie anul trecut.

Președintele rus Vladimir Putin a propus să folosească conducta nedeteriorată a Nord Stream 2 pentru a pompa gaz, dar Germania, dornică să renunţe la dependența de Rusia, a respins ideea. De asemenea, Polonia a încetat să mai cumpere gaz rusesc. Rusia exportă în prezent zilnic doar aproximativ 40 de milioane de metri cubi de gaze prin conductă către Europa, prin Sudzha, aflată la granița dintre Ucraina și Slovacia. Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.