Video WP: Nu există dovezi clare că Rusia a aruncat în aer gazoductele Nord Stream. Ar putea fi imposibil de găsit ţara vinovată

După ce, la sfârşitul lunii septembrie, mai multe explozii au avariat grav conductele submarine construite pentru a transporta gazele naturale din Rusia către Europa, liderii mondiali au acuzat rapid Moscova de un act de sabotaj sfidător şi periculos. Părea că odată cu apropierea iernii, intenţia Kremlinului era să sugrume fluxul energetic către milioane de oameni de pe continent, un act de "şantaj", au spus unii lideri, menit să ameninţe ţările pentru a le determina să-şi retragă sprijinul financiar şi militar pentru Ucraina. Dar acum, după luni de investigaţii, numeroşi oficiali spun în privat că Rusia s-ar putea să nu fie vinovată pentru atacul asupra conductelor Nord Stream.

"Nu există nicio dovadă în acest moment că Rusia a fost în spatele sabotajului", a declarat un oficial european, dând glas evaluării pe care au făcut-o 23 de oficiali din domeniul serviciilor de informaţii şi al diplomaţiei, din nouă ţări, cu care jurnaliştii The Washington Post au stat de vorbă în ultimele săptămâni. Unii au mers chiar mai departe de atât şi spun că nu cred că Rusia este responsabilă. Alţii, care consideră în continuare Rusia ca fiind principalul suspect, au declarat că atribuirea fermă a atacului, indiferent de țara care l-a plănuit, s-ar putea dovedi imposibilă.

În lunile ce au urmat exploziilor, care au dus la ceea ce a fost probabil una dintre cele mai mari degajări de gaz metan din toate timpurile, anchetatorii au răscolit adâncurile şi au analizat reziduurile de explozibili recuperate de pe fundul Mării Baltice. Seismologii au identificat momentul în care au avut loc cele trei explozii din 26 septembrie, care au provocat patru scurgeri pe conductele Nord Stream 1 şi 2. Nimeni nu se îndoieşte că avariile au fost deliberate. Un oficial din cadrul guvernului german, care îşi desfăşoară propria anchetă, a declarat că se pare că explozibilii au fost plasaţi în exteriorul structurilor. Dar chiar şi cei care cunosc din interior detaliile criminalistice nu leagă în mod concludent Rusia de atac, au declarat oficialii, care au vorbit sub rezerva anonimatului pentru că au împărtăşit detalii despre mersul anchetei, dintre care unele se bazează pe informaţii clasificate.

Statele Unite interceptează în mod frecvent comunicaţiile oficialilor şi forţelor militare ruseşti, un efort clandestin al serviciilor de informaţii care a ajutat la previzionarea cu precizie a invaziei Moscovei în Ucraina din februarie. Dar, până acum, analiştii nu au auzit şi nu au depistat declaraţii din partea Rusiei care să îşi asume meritele sau să sugereze că încearcă să îşi acopere implicarea, au spus oficialii.

Amploarea atacurilor sugerează că a fost plănuit de un stat

Atribuirea atacului a fost o provocare încă de la început. Prima explozie a avut loc în toiul nopţii la sud-est de insula daneză Bornholm. Experţii au detectat alte două explozii 12 ore mai târziu, la nord-est de insulă. Având în vedere adâncimea relativ mică a conductelor avariate - aproximativ 80 de metri la locul uneia dintre explozii - diverşi actori ar fi putut, teoretic, să realizeze atacul, posibil cu ajutorul unor drone submersibile sau cu ajutorul unor nave de suprafaţă, au declarat oficialii. Iar lista de suspecţi nu se limitează doar la ţările care deţin submarine cu echipaj uman sau care au experienţă în demolări la mare adâncime.

Scurgerile au avut loc în zonele economice exclusive ale Suediei şi Danemarcei. Statele europene au încercat să cartografieze ce nave se aflau în regiune în zilele dinaintea exploziilor, în speranţa de a elimina suspecţii.

"Ştim că dată fiind cantitatea de explozibili trebuie să fi fost un actor la nivel de stat", a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto într-un interviu acordat luna aceasta. "Nu este vorba doar de un pescar izolat care a decis să pună bomba acolo. Este foarte profesionist", a adăugat acesta. Indiferent de autor, pentru Finlanda, care nu este client al Nord Stream, "lecţia învăţată este

Cu toate acestea, Rusia rămâne un suspect-cheie, în parte din cauza istoriei sale recente de bombardare a infrastructurii civile din Ucraina şi a înclinaţiei sale pentru războiul neconvenţional, au spus oficialii. Dar câţiva oficiali şi-au exprimat regretul că atât de mulţi lideri mondiali au arătat cu degetul spre Moscova, fără a lua în considerare alte ţări sau grupuri extremiste, care ar putea avea capacitatea şi motivaţia de a comite atacul. Pe măsură ce ancheta se prelungeşte, scepticii subliniază că Moscova a avut prea puţin de câştigat de pe urma distrugerii conductelor care alimentau Europa de Vest şi care au generat venituri anuale de miliarde de dolari pentru Rusia. Proiectele Nord Stream au stârnit controverse şi dezbateri timp ani de zile, pentru că făceau Germania şi alte ţări europene dependente de sursele de energie ruseşti. "Raţionamentul conform căruia Rusia a fost cea care a atacat conductele nu a avut niciodată sens pentru mine", a declarat un oficial vest-european.

Cu aproape o lună înainte de producerea avariilor, gigantul energetic rus Gazprom a oprit fluxurile pe Nord Stream 1, la câteva ore după ce G7 a anunţat o posibilă plafonare a preţurilor la petrolul rusesc, măsură menită să afecteze încasările Kremlinului. În timpul lungii perioade de mandat a lui Putin, Kremlinul a folosit energia ca pe un instrument de influenţă politică şi economică, folosind ameninţarea cu întreruperi de energie pentru a intimida ţările şi a le determina să îi urmeze obiectivele. Nu avea sens ca Rusia să renunţe la această pârghie, arată oficialii.

Alţi oficialii europeni şi americani, care continuă să creadă că Rusia este cel mai probabil vinovat, spun că Moscova ar fi avut cel puţin un motiv plauzibil: atacul asupra Nord Stream 1 şi 2, care în acel moment nu generau niciun venit pentru a umple visteria rusă, a demonstrat că gazoductele, cablurile şi alte infrastructuri submarine sunt vulnerabile şi că ţările care au sprijinit Ucraina riscă să plătească un preţ teribil.

Găsirea vinovaților, dificilă

Perspectiva ca exploziile să nu poată fi niciodată atribuite în mod definitiv este tulburătoare pentru naţiuni precum Norvegia, care are 9.000 de kilometri de conducte submarine de gaz către Europa. Un oficial norvegian a declarat că ţara sa încearcă să consolideze securitatea în jurul propriilor conducte şi a infrastructurii critice. Astfel, guvernul de la Oslo investeşte în supraveghere, colaborează cu Marea Britanie, Franţa şi Germania pentru a intensifica patrulele navale şi încearcă să găsească modalităţi de a menţine fluxul de petrol şi gaze în cazul unui alt atac.

Norvegia investighează, de asemenea, apariţia unor drone aeriene neidentificate în jurul instalaţiilor sale de petrol şi gaze în perioada atacurilor de la Nord Stream. "Nu este un lucru bun", a declarat oficialul, cu privire la posibilitatea ca exploziile de la Nord Stream să rămână nerezolvate. "Oricine a făcut-o ar putea scăpa nepedepsit", a conchis el.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰