Ruşii au recucerit jumătate din teritoriul pierdut în Kursk: Zona ocupată de ucraineni "devine un cimitir"

Ruşii au anunţat luni că armata a recucerit aproximativ jumătate din teritoriul ocupat de forțele ucrainene în regiunea Kursk de la începutul incursiunii lansate pe 6 august 2024. Informaţia este confirmată şi de analiştii occidentali de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) care au evaluat că trupele ruse au recuperat aproximativ 46% din teritoriul pierdut în Kursk. 

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Război în Ucraina. General-maiorul Apti Alaudinov, comandant al forţelor speciale cecene Ahmat şi şef adjunct al departamentului politico-militar al Ministerului rus al Apărării, a declarat pe 14 octombrie că forțele ruse au recucerit aproximativ jumătate din teritoriul ocupat de forțele ucrainene în regiunea Kursk. ISW a estimat pe baza dovezilor vizuale şi a declaraţiilor făcute de ruşi că forţele Moscovei au recapturat aproximativ 46% din teritoriul pierdut în luna august în Kursk. 

Obiectivul anunţat de ruşi: Încercuirea și distrugerea lor

Alaudinov a declarat pe 15 octombrie că principalul scop al forțelor ruse din regiunea Kursk este "atragerea" ucrainenilor în încercuiri și "distrugerea" lor. 

Emil Kastehelmi, un analist militar finlandez, a evaluat într-o analiză publicată pe platfoma X că trupele ruse au reuşit să-i împingă pe ucraineni relativ adânc pe frontul din Kursk. El a estimat că în prezent ucrainenii controlează mai puţin de 700 de km pătraţi, adică jumătate din cei 1300 de km pătraţi anunţaţi de armata ucraineană la sfârşitul lunii august.

 "În ultimele zile, rușii au continuat cu succes atacurile pe flancului vestic al zonei controlate de ucraineni în Kursk. Apărarea ucraineană a fost spartă, iar trupele ruse au putut să-i împingă pe ucraineni relativ adânc", a explicat analistul de la Black Bird Group din Finlanda.

"Rușii au efectuat mai multe contraatacuri în Kursk în septembrie și octombrie. Primul succes major a fost deschiderea rutei terestre între Gluşkovo și Korenevo. Pentru Ucraina, a fost un eşec problematic. Pentru Rusia, fost o mișcare pragmatică, care urma să se întâmple mai devreme sau mai târziu. A redus riscul ca ucrainenii să taie ruta și să captureze oraşul Gluşkovo și zona de la sud de râul Seim, în timp ce aprovizionarea nu mai depindea doar de poduri temporare", a completat analistul.

"Cu toate acestea, riscul de a pierde Gluşkovo era destul de mic de la început. Chiar și cu lovituri coordonate asupra podurilor, rușii puteau obţine acolo un cap de pod în orice situație. Dacă nu ar fi reuşit acest lucru ar fi spus lucruri interesante despre  capacitățile lor", a mai punctat acesta.

"La scurt timp după asta, rușii au început să-i împingă pe ucraineni pe flancul estic al teritoriului cucerit în Kursk. Ucrainenii au pierdut satul Borki și alte poziții, dar au reușit să apere Plehovo. Schimbările pe linia frontului nu au fost la fel de dramatice ca pe flancul vestic" a rezumat Kastehelmi.

"În ultimele zile, rușii și-au continuat avansul. Trupele ruse au fost geolocalizate până în Zelenii Şliakh, unde probabil au recucerit unele fortificații pe care le-au pierdut în august. Cu toate acestea, nu este clar ce poziții au reușit să ocupe de fapt. Stabilizarea situației pare dificilă. Ucraina a pierdut aproximativ o treime din ceea ce controla în Kursk la începutul lunii septembrie, de la peste 1000 km pătraţi la mai puțin de 700 km pătraţi. Există unele incertitudini precum Olgovka, dar tendința este clară. S-a pierdut mult" a atras el atenţia.

Potrivit lui Kastehelmi "sunt provocări legate de teren pe flancului vestic. Există câteva petice de pădure și linii de copaci pe ici și colo, dar zona este dominată în cea mai mare parte de mari câmpuri deschise, cu o apărare naturală limitată. Fără fortificații adecvate, apărarea aici e dificilă". În plus zona poate fi monitorizată eficient cu drone rusești, iar "distrugerea echipamentelor de inginerie este probabil o prioritate pentru ruși". Poate fi o explicaţie de ce nu sunt fortificații noi în zona controlată de ucraineni.

Kursk devine un cimitir

Un alt analist OSINT, Clement Molin, a atras atenţia într-o analiză publicată pe X că regiunea "Kursk devine un cimitir". Potrivit acestuia, în cele 3 luni de lupte, Ucraina a pierdut 19 tancuri, 70 de vehicule blindate, 103 vehicule MRAP și alte echipamente, adică în total 231 de pierderi, dintre care 164 distruse. Rusia a pierdut 23 de tancuri (dintre care 9 capturate), 49 de vehicule blindate, 6 MRAP și 34 de camioane. Sunt 155 de pierderi, dintre care 107 distruse. "Pierderile sunt mai mari pentru Ucraina, dar Rusia pierde din ce în ce mai mult în actualele sale contraatacuri", a punctat Molin.

Avantajul Rusiei în Kursk, la fel ca pe tot frontul, este utilizarea zilnică a bombelor cu planare FAB de la 500 până la 3000 kg. "Aceste bombe pot distruge totul, inclusiv pozițiile fortificate". Rusia folosește, de asemenea, multe avioane pentru misiuni de sprijin aerian apropiat. Analistul atrage atenţia asupra un atac aerian filmat de ruşi din drone, din patru unghiuri diferite. 

Molin concluzionează că încă nu poate spune dacă incursiunea ucrainenilor în Kursk a fost o idee bună sau rea, cert este că nu a afectat deloc operaţiunile ruseşti de pe frontul din Donbas.