18 ţări NATO vor aloca cel puţin 2% din PIB pentru Apărare în 2024, anunţă Stoltenberg. Cine a dat cei mai mulţi bani anul trecut

După comentariile incendiare făcute de Donald Trump, potrivit cărora Rusia poate să facă ce vrea oricărei ţări NATO care nu-şi achită cheltuielile pentru Apărare şi după vestea că mai bine de jumătate dintre statele alianţei nu şi-au atins anul trecut obiectivul de 2% din PIB, Jens Stoltenberg a anunţat miercuri că, în 2024, 18 ţări vor aloca cel puţin 2% din produs intern brut pentru Apărare.

• Laurenţiu Reghecampf reclamă că i-au fost furate o barcă şi un Ferrari. DETALII la Observator 12:00, la Antena 1
• Armata cumpără rachete de ultimă generaţie Sidewinder cu 70 de milioane de dolari. SUA au aprobat tranzacţia

18 state membre ale NATO vor atinge în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. ''Mă aştept ca în acest an 18 aliaţi să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare'', a declarat Jens Stoltenberg înaintea reuniunii miniştrilor apărării din ţările NATO. El a remarcat că în 2014 bugetul apărării era de 2% din PIB doar în trei state din NATO.

Înaltul oficial aliat a adăugat că statele europene membre NATO vor investi în total 380 de miliarde de dolari în apărare în acest an. De asemenea, Stoltenberg a subliniat că anul trecut s-a înregistrat o creştere ''fără precedent'' (11%) a cheltuielilor pentru apărare în Canada şi ţările europene din NATO.

''Facem progrese reale, aliaţii europeni cheltuiesc mai mult'', a spus Jens Stoltenberg, care a precizat totuşi că ''anumiţi aliaţi încă au un drum lung de parcurs''. ''Ne-am pus de acord în timpul summitului (de la Vilnius) asupra faptului că toţi aliaţii ar trebui să investească 2% şi că aceşti 2% ar fi un minim'', a explicat el.

Cerută de mult timp de Washington, majorarea cheltuielilor pentru apărare ale ţărilor europene a revenit în atenţie săptămâna trecută, când fostul preşedinte american Donald Trump a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă.

În timpul unui miting electoral desfăşurat sâmbătă, Trump, care îl va înfrunta probabil pe Joe Biden la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, a evocat o conversaţie pe care ar fi avut-o cu liderul unui alt stat membru al Alianţei, fără a-i dezvălui numele. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: 'Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?' '', a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi) să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi facturile''.

Mai bine de jumătate dintre statele membre NATO nu şi-au atins obiectivul

Statele membre ale NATO au convenit începând din 2006 să cheltuiască pentru apărare cel puţin 2% din PIB-ul lor, însă numai câteva dintre ele au atins acest obiectiv. După ce în februarie 2022 Rusia şi-a extins invazia din Crimeea şi Donbas şi asupra restului teritoriului ucrainean, ţările membre NATO - în special Germania - şi-au reafirmat acest angajament.

Un raport publicat marţi de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra (IISS) arată că doar 10 dintre cele 31 de membre ale NATO au atins obiectivul alocării a cel puţin 2% din PIB pentru apărare, însă 19 ţări membre ale Alianţei şi-au sporit aceste cheltuieli.

Raportul relevă că Rusia şi China alocă peste 30% din cheltuielile lor publice sectorului militar, în timp ce occidentalii îşi sporesc ''lent'' producţia de rachete şi muniţii după ani întregi în care investiţiile au fost deficitare. La nivel global, cheltuielile militare au sporit anul trecut cu 9%, până la 2.000 de miliarde de euro, nivel record până acum. Raportul explică acest fenomen prin războiul din Ucraina şi tensiunile cu China, indicând că ţările NATO, cu excepţia Statelor Unite, sunt vizate în mod particular.

Pe de altă parte, secretarul general al NATO s-a referit la ''pierderile grele'' suferite recent de marina militară rusă în Marea Neagră, evocând ''un mare succes'' pentru forţele ucrainene. ''Ucrainenii au fost capabili să cauzeze pierderi grele marinei ruse în Marea Neagră'', a spus Jens Stoltenberg, fără a se pronunţa în mod specific asupra navei militare ruse 'Caesar Kunikov', pe care Kievul a anunţat miercuri că a distrus-o. 

Cât la sută din PIB au alocat statele membre NATO pentru Apărare în 2023

România este însă printre cele 11 ţări care, în anul 2023, nu doar că şi-au atins ţinta, ci chiar au depăşit-o. Cu un procent de 2,44% din PIB alocat acestui domeniu, România ocupă locul 5 între cele 30 de state membre la capitolul buget alocat apărării. Cel mai mult au alocat Polonia, aproape 4%, Statele Unite ale Americii şi Grecia, cu peste 3 procente.

În acest timp, state bogate din Alianţa Nord-Atlantică, cum ar fi Germania, Italia, Canada și Spania, au fost departe de atingerea obiectivului. De exemplu, în cazul Spaniei, mai puţin de 1,3 procente au fost alocate apărării. Italia însă, chiar dacă a avut sub 1,5% din PIB, a anunțat că va cumpăra 133 de tancuri Leopard 2 și va moderniza 125 de tancuri Ariete, aflate în serviciu activ.

Iar Olanda, care a alocat 1,7% din PIB, vrea să își întărească forțele armate cu un batalion de tancuri, doar că, în bugetul actual, nu au fost prevăzute fondurile necesare. Franța, în schimb, deşi a îndeplinit în trecut obiectivul - în 2023 - a redus cheltuielile militare şi a alocat mai puţin pentru armată.

Emmanuel Macron este însă cel mai vocal lider din UE care militează pentru crearea unei armate europene, care sa nu mai depinda de creierul central de la Washington. Nici Bulgaria, Cehia sau Turcia nu au atins obiectivul anul trecut. (CG4) Ţinta de 2% din PIB alocat Apărării a fost stabilită încă de acum un deceniu - la un summit organizat în Wales. Primele critici ale lui Donald Trump la adresa statelor membre NATO care nu alocă pragul minim stabilit pentru apărare au apărut în 2018, pe când era preşedinte.

1. Polonia: 3,90%

2. SUA: 3,49%

3. Grecia: 3,01%

4. Finlanda: 2,45%

5. România: 2,44% 

6. Ungaria: 2,43%

7. Franţa: 1,90%

8. Bulgaria: 1,84%

9. Olanda: 1,70%

10. Germania: 1,57%

11. Cehia: 1,50

12. Italia: 1,46%

13. Canada: 1,38%

14. Slovenia: 1,35%

15. Turcia: 1,31%

10. Spania: 1,26%

Sursa: statista.com