Delirul lui Trump despre NATO continuă să facă valuri. Liderii europeni strâng rândurile şi vor o cooperare militară şi mai strânsă

"Nu, nu te-aş proteja! De fapt, i-aş încuraja pe ei să facă ce vor cu tine". Este declaraţia care a speriat Europa. Comentariile lui Donald Trump amenință să submineze bazele NATO, iar pentru asta, liderii europeni au făcut apel la o mai mare unitate și cooperare militară pe întreg continentul.

Donald Tusk, premier Polonia: Aceste cuvinte ale lui Donald Trump ar trebui să fie un duș rece pentru toți cei care ignoră în mod constant această amenințare tot mai reală cu care se confruntă Europa. Desigur, trebuie să stăm pe propriile noastre picioare şi să ne bazăm în continuare pe o cooperare deplină cu Statele Unite. Dar Europa trebuie să facă mai mult pentru a-și asigura securitatea.

Alţii, nu au luat prea în serios declaraţiile lui Trump.

Antonio Tajani, ministrul italian de Externe: Le consider o glumă de campanie electorală. Nu cred că vreun cetățean american dorește ca Rusia să atace vreo țară NATO.

La baza funcţionării NATO stă Articolul 5, cel care prevede că toate statele vor interveni dacă unul dintre ele este atacat. Fiecare naţiune trebuie însă să plătească pentru apărarea colectivă cel puţin 2% din PIB. Statisticile îi dau dreptate fostului preşedinte american. Statele Unite, cea mai puternică armată a lumii, plăteşte de departe cea mai mare contribuţie, cu aproape 3,5 % din PIB. A achitat peste 800 de miliarde de dolari în 2023. Doar 11 ţări din 31 de state membre ale NATO respectă pragul de 2%, printre ele şi România. Marile economii europene, Germania, Franţa, Spania şi Olanda nu sunt pe listă.

Însă cancelarul Germaniei face promisiuni.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: În acest an, Germania va aloca 2% din PIB-ul său pentru apărarea colectivă, în conformitate cu criteriile și obiectivele NATO.

Poziţia României

Reporter: Ar fi un pericol pentru România revenirea lui Donald Trump la Casa Albă?

Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului: Discutăm despre o chestiune care urmează să se întâmple peste câteva luni, la sfârşitul anului şi este o alegere a cetăţenilor americani. Nu cred că trebuie să vedem şi să analizăm această perspectivă din prisma unui pericol.

În ultimii şapte ani, România a reuşit să folosească integral bugetul alocat anual pentru Apărare doar în 2020. În 2023, de exemplu, armata română a cheltuit doar 1,58% din PIB din cauza plăţilor amânate pentru echipamente militare. NATO desfăşoară acum cele mai mari manevre militare din ultimele decenii. Tot mai multe state europene cer chiar UE să aibă propria armată, iar proiectul a fost parţial aprobat sub forma unei Forţe Comune. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰