SUA și UE nu au dovezi clare că Rusia a cauzat incidentele din Marea Baltică. Ar fi mai degrabă accidente, nu război hibrid

Avarierea cablurilor din Marea Baltică a fost, cel mai probabil, cauzată de accidente, nu de sabotaje ruseşti, dezvăluie publicaţia americană The Washington Post. Înalți oficiali americani și europeni implicați în anchete spun că incidentele au fost provocate de echipaje fără experiență, aflate la bordul unor nave vechi şi prost întreținute.  

• Cu ce provocări s-ar putea confrunta România odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Două din trei companii româneşti nu rezistă mai mult de 10 ani. Iancu Guda, despre cum îţi poţi construi o afacere de succes

Răsturnare de situație: incidentele recente în care au fost avariate cabluri submarine din Marea Baltică sunt rezultatul unor accidente maritime și nu al unui sabotaj orchestrat de Rusia. Concluzia serviciilor de securitate americane și europene, bazată pe investigații și informații clasificate, contrazice suspiciunile inițiale privind implicarea deliberată a Moscovei, relatează The Washington Post (WP). 

Trei evenimente majore au avut loc în ultimii doi ani, inclusiv avarierea conductei de gaz Balticconnector și a cablurilor de telecomunicații în apele Finlandei și Suediei. În cel mai recent caz, Finlanda a confiscat petrolierul Eagle S, suspectat că a târât ancora și a avariat linia electrică care leagă Finlanda de Estonia. Autoritățile finlandeze au declarat că nava face parte din "flota din umbră" a Rusiei, o flotă de nave-cisternă care ajută Moscova să vândă petrol pe piețele globale, încălcând sancțiunile internaționale.

În realitate, aceste nave ar fi provocat daune și avarii aparent accidental, prin târârea ancorelor, mai degrabă decât intenționat.

Oficialii din SUA și Europa nu au dovezi clare că Rusia este în spate

Deși oficialii din SUA și Europa nu au găsit dovezi clare care să lege aceste incidente de Rusia, unele voci continuă să suspecteze un "model" de război hibrid rusesc. În ultimii doi ani, Rusia a fost acuzată de autorități din mai multe țări europene de atacuri indirecte, precum incendieri, sabotaje feroviare sau tentative de asasinat.

NATO a intensificat monitorizarea în regiunea baltică, folosind fregate, drone submarine și alte mijloace pentru detectarea sabotajelor. Oficialii recunosc, însă, dificultatea de a demonstra un sabotaj intenționat al Rusiei, mai ales în lipsa unor probe evidente.

Deși multe voci rămân sceptice, poziția oficială sugerează că avariile sunt probabil accidente maritime cauzate de echipaje fără experiență sau de nave prost întreținute, mai degrabă decât o campanie intenționată a Rusiei. Totuși, suspiciunile persistă pe fondul tensiunilor geopolitice și al istoricului Moscovei de a exploata vulnerabilități infrastructurale.

Atribuirea responsabilității pentru atacurile subacvatice, dificilă

De exemplu, deși aruncarea în aer a gazoductelor Nord Stream în septembrie 2022 a fost inițial atribuită Rusiei de către SUA și Europa, acum se crede că a fost efectuată de un ofițer militar ucrainean, la ordinele serviciilor de informații de la Kiev.

În ceea ce privește incidentul din 25 decembrie 2024, cu petrolierul Eagle S, Finlanda și agențiile de securitate europene consideră că acesta este, cel mai probabil, un accident, dar nu exclud complet un posibil rol al Rusiei. Finlanda a adoptat o poziție fermă, confiscând nava pentru investigații și reținând membrii echipajului. Condițiile de la bord erau "dezastruoase", conform oficialilor, iar starea navei era mult sub așteptările autorităților.

Investigațiile asupra acestor incidente rămân deschise, iar determinarea cauzelor exacte este un proces complex, având în vedere contextul geopolitic tensionat și dificultatea de a aduce dovezi concludente, a conchis WP.