The Economist: Rusia riscă să ajungă un stat neguvernabil şi plin de haos

În ultimii ani, planurile lui Vladimir Putin au vizat distrugerea statului ucrainean, acestea fiind susținute atât prin alipirea Peninsulei Crimeea, cât și prin războiul început în urmă cu nouă luni. la acestea se adaugă și o justificare ideologică prin care liderul de la Kremlin încearcă să-și justifice acțiunile. Cu toate acestea, în acest moment, după cum argumentează experții citați de The Economist, lucrurile stau în mod invers: sentimentul național al ucrainenilor este mai puternic ca oricând, iar conflictul riscă să transforme Federația Rusă într-un stat eșuat.

• Explicaţiile judecătorilor care au anulat pedeapsa fugarului Mario Iorgulescu

Războiul lui Putin transformă Rusia într-un stat eșuat, cu granițe necontrolate, armate private, o populație care fuge, decădere morală și posibilitatea unui conflict civil. Și, deși încrederea liderilor occidentali în capacitatea Ucrainei de a rezista terorii lui Putin a crescut, există o preocupare tot mai mare cu privire la capacitatea Rusiei de a supraviețui propriului război. În caz contrar, ar putea deveni neguvernabilă, iar situația politică, socială și economică ar putea deveni haotică.

Problemele cu care se confruntă Vladimir Putin acum sunt vizibile încă de la granițe. Anexarea absurdă și ilegală de către Rusia a patru regiuni ale Ucrainei: Kherson, Donețk, Luhansk și Zaporizhia, înainte de a putea chiar să-și stabilească controlul deplin asupra lor, o face un stat cu teritorii ilegitime și o frontieră fluidă.

"Federația Rusă, așa cum o știm, se auto-lichidează și trece într-o fază de stat eșuat", spune Ekaterina Schulmann, politolog. Anexarea nu va descuraja forțele ucrainene, dar va crea precedente pentru propriile regiuni ale Rusiei, inclusiv republicile din Caucazul de Nord, care ar putea să ia în calcul secesiunea dacă controlul Moscovei asupra lor scade mai mult.

Tot mai multe armate private în Rusia

O altă caracteristică a unui stat eșuat este pierderea monopolului asupra utilizării forței. Armatele private și mercenarii, deși oficial interziși în Rusia, sunt înfloritoare. Evgheni Prigojin, a recrutat în mod deschis prizonieri și le-a oferit grațieri în schimbul înrolării. Wagner, spune el, nu dorește să fie "legalizat" sau integrat în forțele armate. Același lucru se poate spune despre forța controlată de

Ramzan Kadîrov, un fost lider militar cecen și acum președinte al Ceceniei. Chiar și agențiile guvernamentale de securitate ale Rusiei își servesc din ce în ce mai mult propriile interese corporatiste.

Statul rus eșuează în cea mai elementară funcție dintre toate. Departe de a proteja viețile oamenilor săi, el reprezintă cea mai mare amenințare pentru ei, aruncându-i în luptă nepregătiți și slab echipați. Pe 21 septembrie, confruntat cu o înfrângere militară pe câmpul de luptă din Ucraina, Putin a ordonat mobilizarea a aproximativ 300.000 de persoane. Slab pregătiți și prost echipați, singura lor funcție este de a sta în calea avansării forțelor ucrainene. Este puțin probabil ca mulți dintre ei să fie în viață anul viitor.

În timp ce rușii din orașele mari fug, zeci de mii de compatrioți mai săraci sunt recrutați și trimiși în tranșee. Prin această manevră, Putin a încălcat fragilul consens conform căruia oamenii au fost de acord să nu protesteze împotriva războiului în schimbul faptului că au fost implicați în acesta. Acum li se spune să lupte și să moară de dragul regimului aflat acum la Kremlin.

putin anexare În acest moment, Vladimir Putin se află într-o poziție ingrată: situația din teren nu îi permite o victorie rapidă sau clară, iar cea internă nu îi permite să pună capăt conflictului. El poate spera că, făcând atât de mulți oameni să participe în războiul său și supunându-i la mai multă propagandă, el va fi capabil să mențină un echilibru fragil. Dacă reușește, sau dacă fluxul de morți pe front, împreună cu nemulțumirea elitei, duce la căderea lui, va determina, în cele din urmă, și destinul Rusiei.