Ucraina insistă pentru un ajutor pe care NATO ezită să-l ofere. "Vom fi de neoprit"

Întâlnire decisivă la Ramstein pentru viitorul războiului din Ucraina! Aliaţii decid ce tipuri de arme trimit Kievului, care cere cu insistenţă tancuri, mai ales modelul german Leopard 2. Berlinul nu şi-a dat încă acordul pentru folosirea blindatului, lucru care blochează şi furnizarea din partea altor state care îl au în dotarea armatei. Întâlnirea l-a făcut pe fostul preşedinte rus Medvedev să ameninţe din nou cu bombele nucleare.

• Rezultate exit-poll alegeri prezidențiale 2024: Marcel Ciolacu - 25%, Elena Lasconi - 18.1%, Călin Georgescu - 16%, George Simion - 14.1%, Nicolae Ciucă - 13%, Mircea Geoană - 5.5%

50 de ţări şi organizaţii s-au întâlnit în Germania cu un singur scop - ajutorul militar pentru Ucraina, înainte de o ofensivă pe care ar pregăti-o Moscova. 

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: "Vă sunt cu adevărat recunoscător tuturor pentru toate armele pe care le-ați furnizat. Trebuie să grăbim. Timpul trebuie să devină arma noastră comună, la fel cum ar fi apărarea aeriană și artileria, vehiculele blindate și tancurile, despre care negociem cu voi și care de fapt vor face victoria."

Ucraina a cerut 1% din tancurile NATO, pentru a putea face faţă atacurilor la sol din partea soldaţilor lui Putin. 

Vasîl, comandant de tanc: "Din punct de vedere psihologic, va fi mai uşor cu tancurile Leopard şi Challenger. Cred că forţele ruseşti vor fugi înainte să începem să tragem. Infanteria este motivată atunci când tancurile sunt aproape, moralul este ridicat, simt mult mai puţină frică. Cu tancurile Leopard şi Challenger vom fi de neoprit când începem ofensiva." 

Occidentul oferă noi ajutoare militare și financiare

Cel mai mare ajutor militar vine din partea SUA, în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Este vorba despre 90 de transportoare de infanterie Stryker, 59 de vehicule de luptă Bradley, 53 de blindate rezistente la explozia minelor şi 8 sisteme antiaeriene Avenger. 

Deocamdată, Pentagonul nu a dat undă verde trimiterii de tancuri M1 Abrams, pe motiv că sunt greu de înreţinut. Ucrainenii îşi doresc tancuri Leopard 2, fabricate în Germania, dar Berlinul întârzie să ia o decizie în acest sens. Din acest motiv, Franţa, Portugalia, Finlanda şi Polonia nu le pot nici ele oferi Kievului. 

Va ajunge însă pe front un escadron de maşini de luptă Challenger II, din partea Marii Britanii, care plusează şi cu  600 de rachete Brimstone. Danemarca a fost de acord să furnizeze toate cele 19 tunuri Caesar, fabricate de francezi. Artilerie donează de asemenea Finlanda şi Estonia. Lituania trimite două elicoptere Mi 8, tunuri antiaerine iar Suedia - vehicule de infanteire Stridsfordon 90, rachete antitanc şi arme de asalt. 

Olanda ar putea trimite avioane F16 dacă cererea va veni de la Kiev. Însă piloţii ucraineni ar avea nevoie de o pregătire îndelungată pentru a le putea manevra.

Boris Pistorius, ministrul german al Apărării: "Trebuie să echilibrăm toate părţile pro și contra înainte de a decide astfel de lucruri. Sunt foarte sigur că va exista o decizie într-un termen scurt, dar nu știu când nu știu cum va arăta decizia. Germania nu își va opri sprijinul, Germania nu va ceda, vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar până la încheierea războiului."

Kievul și Moscova s-au bazat în principal pe tancurile T-72 din epoca sovietică în război, considerate de mult demodate. Sute au fost distruse deja, dar Rusia deţine mai multe şi a început să arunce în luptă şi modelul modern T 90. Ucraina, în schimb, se bazează pe artilerie şi lansatoarele antitanc mobile.

Austin Lloyd, secretat al Apărării SUA: "Acesta este un moment crucial. Rusia se regrupează, recrutează și încearcă să se reechipeze.  Așa că nu ne vom lăsa bătuți și nu ne vom clinti în hotărârea de a ajuta Ucraina să se apere de agresiunea Rusiei."

Liderul de la Kremlin a declarat că nu va conta dacă Ucraina va primi tehnologie modernă de luptă de la aliaţi, pentru că toate echipamentele care ajung pe front vor fi distruse. Iar fostul preşedinte Dmitri Medvedev, acum numărul 2 al consiliului de securitate, ameninţă cu armele nucleare dacă nu va reuşi să câştige războiul cu cele convenţionale.