Vești proaste pentru Europa. Ce consecințe are decizia Ucrainei de a bloca o parte din tranzitul gazelor rusești

După creşterile deja enorme din ultimul an, mai vine o scumpire la preţul gazului. Ucraina a blocat o parte din tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală. Imediat după anunţul oficial preţul a crescut cu peste 5%. Kievul îşi justifică decizia spunând că luptele din estul ţării şi ocuparea unor regiuni de aici de către militarii lui Putin fac imposibilă distribuţia către consumatorii europeni. 

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Robinetul pe care ucrainenii l-au închis se află pe teritoriul regiunii separatiste Lugansk. Este vorba de staţia de compresoare Novopskov. Spun că nu au de ales, atât din cauza bombardamentelor, dar şi pentru că punctul de distribuţie a căzut în mâinile ruşilor. 

Kristine Berzina, specialist în energie: Dacă Ucraina spune că nu mai controlează fizic sau că nu poate asigura tranzitul din cauza unor probleme de securitate pe care nu le pot controla, atunci nici nu vrea să fie considerată răspunzătoare pentru ce s-ar putea întâmpla aici. 

Fluxul de gaze întrerupt acum era asigurat de gazoductul Soyuz. 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi nu vor mai ajunge la consumatorii din Slovacia, Cehia sau Austria, Germania şi Italia. Adică aproximativ 15% din exportul de gaz rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean. Kremlinul acuză Ucraina că până acum nu s-a plâns că ar avea probleme în a asigura funcţionarea în siguranţă a staţiei.  

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin: Rusia și-a îndeplinit întotdeauna și intenționează să își păstreze obligațiile contractuale. Partea ucraineană a anunțat anumite condiții de forță majoră. Am auzit deja declarația Gazprom, că până acum nu au existat sesizări și explicații de forță majoră.

Ucraina a permis tranzitul gazelor rusești către Europa chiar și după invazie

Chiar şi după ce Rusia a declanşat invazia, Ucraina a rămas o rută importantă de tranzit a gazelor ruseşti către Europa. 50% dintre exporturile către Occident tranzitează ţara pe care au atacat-o. 

Kristine Berzina, specialist în energie: În mare, asta înseamnă că războiul se apropie de gazoducte. 

Iar asta este o veste cât se poate de proastă de Europa, care se chinuie să scape cât mai rapid de dependenţa energetică de Rusia. Pe de o parte pentru a nu mai finanţa maşinăria de război a lui Putin, pe de alta pentru a nu mai fi la mâna Moscovei, care foloseşte această dependenţă ca metodă de şantaj. Luna trecută, de exemplu, a oprit furnizarea de gaze către Polonia şi Bulgaria, doar pentru că aceste ţări au refuzat să plătească pentru gaze în ruble.  

Tot mai mulţi lideri occidentali insistă acum pentru oprirea totală a importului de gaze şi ţiţei rusesc

Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene: Recunoaștem că Ungaria și alte țări, care sunt fără ieșire la mare și au o dependență energetică semnificativă de aprovizionarea cu petrol rusesc, se află într-o situație foarte specifică, care necesită să găsim soluții specifice. 

Ungaria este principalul stat care se opune renunţării la gazele ruşilor. Nici vizita şefei Comisiei Europene nu l-a convins pe Viktor Orban. Budapesta spune că o astfel de măsură pune în pericol securitatea energetică a ţării.