Planul de criză pregătit de nemţi. Ce variante au dacă rămân brusc fără gazele ruseşti: raţionalizarea, pe lista măsurilor

Pregătirile conduse de Ministerul german al Afacerilor Economice arată starea de alertă sporită cu privire la livrările de gaze care alimentează cea mai mare economie a Europei şi care sunt esenţiale pentru producţia de oţel, materiale plastice şi maşini. Gazele ruseşti au reprezentat 55% din importurile Germaniei anul trecut, iar Berlinul a fost supus presiunilor pentru a desface o relaţie de afaceri despre care criticii spun că ajută la finanţarea războiului Rusiei în Ucraina.

Tăierea gazelor ruseşti. Planul de criză pregătit de nemţi 

Germania a spus că doreşte să renunţe la aprovizionarea din Rusia, dar se aşteaptă să se bazeze în mare parte pe Moscova pentru gaze până la jumătatea anului 2024. Rămâne neclar dacă va avea loc o oprire bruscă, iar oficialii au spus că Germania doreşte să evite o escaladare, cum ar fi susţinerea unui embargo european pe gaze, în timp ce asprijinit deja sancţiunile împotriva Moscovei asupra cărbunelui şi petrolului.

Dar acum oficialii se tem că Rusia ar putea întrerupe fluxurile de gaze în mod unilateral şi vor să poată face faţă dacă se va întâmpla acest lucru. Deşi există un cadru larg şi guvernul este hotărât să ajute, detaliile despre modul în care va pune planul în acţiune sunt acum stabilite, au spus oficialii. Guvernul ar sprijini acordarea de noi împrumuturi şi garanţii pentru a susţine firmele energetice, ajutându-le să facă faţă creşterii preţurilor, şi ar putea lua sub protecţia sa companiile majore, cum ar fi rafinăriile, au spus cei trei oficiali.

Solicitat să comenteze aceste măsuri, Ministerul german al Economiei a subliniat declaraţiile şefului său, vicecancelarul Robert Habeck, potrivit cărora ţara a depus ”eforturi intense” în ultimele săptămâni pentru a reduce utilizarea energiei ruseşti. Luna trecută, Berlinul a aprobat o modificare legislativă pentru a putea prelua controlul asupra companiilor energetice ca ultimă soluţie. Acum se discută cum ar putea folosi măsura în practică, cum ar fi preluarea controlului asupra rafinăriei PCK operată de compania rusă Rosneft din Schwedt, din apropierea Poloniei, au spus două dintre persoane. Aceasta atrage cea mai mare parte a importurilor de petrol rusesc care mai au loc în Germania şi ar putea fi lovită de un embargo petrolier al Uniunii Europene, relatează news.ro.

Schimbări pentru companiile energetice

Rosneft a refuzat să comenteze orice posibilă acţiune germană. Una dintre persoane a spus că naţionalizarea companiilor energetice este o opţiune care este luată în considerare, dar ar trebui să fie cântărită cu atenţie şi justificată pe motivul asigurării aprovizionării cu energie, mai degrabă decât pedepsirea Rusiei. Germania ar putea lua, de asemenea, pachete de acţiuni în alte companii, au spus două persoane familiarizate cu chestiunea. În 2018, Germania a făcut o mişcare similară atunci când banca de stat pentru dezvoltare KfW a cumpărat 20% din operatorul de reţea energetică 50Hertz, pentru a respinge o ofertă de la reţeaua de stat a Chinei.

Pachetul guvernamental de urgenţă nu a fost încă finalizat. Una dintre persoane a avertizat că luarea de participaţii minoritare în companii şi intervenţia la rafinăria Schwedt au rămas în discuţie, dar nu au fost decise. Oficialii examinează, de asemenea, modul în care KfW poate atenua presiunea asupra companiilor critice, sprijinindu-le cu împrumuturi suplimentare sau linii de credit de urgenţă pe care le-ar putea folosi dacă preţurile energiei ar creşte.

La începutul acestui an, KfW a ajutat firma germană de energie Uniper, divizia de gaze VNG a EnBW şi operatorul de centrale electrice pe cărbune Leag să facă faţă volatilităţii de pe pieţele energetice. KfW a refuzat să comenteze ce companii a ajutat.

Război Rusia - Ucraina. Raţionalizarea gazelor în caz de urgenţă

Germania examinează, de asemenea, modul în care ar raţionaliza gazele în caz de urgenţă. Autoritatea sa de reglementare se gândeşte dacă să acorde prioritate industriei în faţa gospodăriilor, ceea ce ar fi o inversare a politicii actuale în care este întreruptă mai întâi alimentarea întreprinderilor.

Discuţiile se desfăşoară pe fundalul războiului din Ucraina şi al unui conflict din ce în ce mai tensionat între Moscova şi Bruxelles, care a susţinut sancţiuni dure pentru izolarea Rusiei. Preşedintele rus Vladimir Putin le-a spus luni forţelor sale armate, la parada de pe 9 mai, că luptă pentru ţara lor, dar nu a oferit niciun indiciu cu privire la cât timp va dura atacul lor asupra Ucrainei, pe care Kremlinul îl numeşte o operaţiune militară specială.

Compania rusă Gazprom (GAZP.MM) a oprit luna trecută exporturile de gaze către Polonia şi Bulgaria, după ce acestea au refuzat să plătească în ruble, dar Kremlinul a respins acuzaţiile Comisiei Europene conform cărora Moscova folosea aprovizionarea cu gaze naturale ca şantaj. Kremlinul şi Gazprom au spus în repetate rânduri că Rusia este un furnizor de energie de încredere. Kremlinul şi Gazprom nu au răspuns imediat unei cereri de comentarii cu privire la fiabilitatea aprovizionării.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰