Arta învățată de mic de la bunicul său uluiește în capitala Moldovei, la Iaşi: "Le-am lăsat un pic de păr, să se vadă că sunt de porc"

Tradiţia încă se păstrează vie, iar cei care o duc mai departe sunt meşterii populari. Mereu pe drumuri ca să îşi vândă marfa, meşteşugarii sunt cei care cu dibăcie reuşesc să creeze arta tradițională populară. Iar cei care nu vor să bată drumul până la atelierele lor de creaţie o pot face la târgurile de profil. Am mers şi noi la unul dintre ele, în Capitala Moldovei, la Iaşi.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

"Fac opinci. Am făcut o pereche de opinci aşa. Se vede că le-am şi legat. Acum am început-o pe a doua". Aşa arată opincile pe care meşterul popular le creează încă de la o vârstă fragedă. Bunicul său a fost cel care l-a învăţat această îndeletnicire, iar acum, este cel care o duce mai departe: "Le-am lăsat un pic de păr, să se vadă că sunt de porc. De regulă acasă îi rugăm să ne lase un pic de păr, ca să nu alunecam pe zăpadă, pe gheaţă". 

Târgul Meşterilor Populari din Iaşi

La câteva standuri distanţă am întâlnit-o pe Ionela. Este profesoară de artă populară în judeţul Neamţ, iar dragostea pentru literatură o aduce în fiecare an, acolo unde poate să-i înveţe pe oameni, ceea ce iubeşte cu ardoare.

"Humuleşti înseamnă Ion Creangă şi înseamnă Păcală, înseamnă Moş Ion Roată, Smărăndița Popii. Am venit cu drag aici, în Iaşi, pentru că publicul din Iaşi este unul deschis către poveşti. Copiii sunt un burete, ceea ce le dai, asta primesc. Eu încerc să mă adaptez lor şi să-i aduc bucurie, cu înţelegere, nu într-un mod agresiv, prin joc. Modelăm lut, încerc să le arăt ce înseamnă a ţese", spune Ionela Lungu, profesoară artă populară.

Iar la fel ca ea sunt şi alţi meşteri populari, care au venit din toate colţurile ţării, pentru a-şi expune produsele, dar şi pentru a ne predă o lecţie vie de istorie: "Ei puneau o pastilă, atunci era din argint, care avea aproximativ un gram. Eu folosesc biluţe de plumb, fiind replici. Se pune aşa. Ei foloseau un pisălău şi un ciocan greu pe care îl puneau pe matriţă şi aplecau circa trei lovituri".

"Avem ceramică din Horezu, cămăţi populare specifice zonei nordului Munteniei, Prahova. Avem instrumente muzicale din Bihor", spune Victor Munteanu, organizator. Târgul Meşterilor Populari din Iaşi a ajuns la a 24 ediţie şi a adunat peste 60 de meşteşugari. Cei care vor să dea o fugă acolo unde tradiţia încă se păstrează vie o pot face şi astăzi.