Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sf. Ioan. Ce este interzis să faci astăzi, în ziua Iordănitului femeilor
Astăzi, peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica Sf. Ioan Botezătorul. Este ziua în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în râul Iordan. Totodată este şi o zi presărată cu tradiţii.
De Redactia Observator la 07.01.2024, 13:00
Peste 1,3 milioane de bărbaţi şi peste 650.000 de femei poartă numele Ioan sau derivate ale lui.
Tradiţia spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriţi de boli în decursul anului. Ziua de Sfântul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului.
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sf. Ioan
Sărbătoarea de Sfântul Ioan mai este cunoscută și sub numele de "Sânt Ion", "Înaintemergătorul Domnului" sau "Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul".
- Ce simbolizează Botezul Domnului sau Boboteaza, una din cele mai mari sărbători ale creştinătăţii. Ce este...
- Mesaje și felicitări de Sf. Ion. Mesaje și urări pentru cei care poartă numele Sf. Ioan Botezătorul
- Satul în care răsună cel mai lung și cel mai vechi plugușor din România. Are aproape 300 de versuri și este...
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul "Iordănitul femeilor", care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se "iordănesc".
În multe sate din Maramureș se mai ține obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coșuri cu băutură și mâncare. Feciorii merg și iau fetele de acasă și le duc în curtea unde se ține Vergelul. Tot ei sunt și cei ce plătesc muzicanții. În hora intră fetele ce se vor mărită în acest an și formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăț comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă.
De Sfântul Ioan, există obiceiul numit "Udatul Ionilor”.
În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere. În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi. Se spune că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
