Video Satul în care răsună cel mai lung și cel mai vechi plugușor din România. Are aproape 300 de versuri și este denumit Plugul lui Cuza

Pe lângă frumuseţea pitorească a comunei, Bisoca ascunde nenumărate datini şi tradiţii populare, încă păstrate de locuitori şi transmise cu sfinţenie de la o generaţie la alta. Cel mai frumos obicei al sărbătorilor de iarnă este pluguşorul, iar cetele de colindători încă mai traversează colinele pe care se întind satele răsfirate, pocnind din bici.

Colindătorii se îmbracă în haine populare specifice locului și se înarmează cu instrumente muzicale, precum clopotele, buhaiul şi toba.

Leonard Moise, colindător: Acest clopot îl moștenesc de la bunicii mei. Are peste o sută de ani, cu ajutorul lui alungăm spiritele rele și întâmpinăm noul an. 

Sătenii din Bisoca îl pomenesc în acest ritual și pe Alexandru Ioan Cuza

Sătenii din Bisoca îl pomenesc în acest ritual și pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care i-a împroprietărit. În alai, stau umăr lângă umăr, baba și uncheşul, fata nemăritată, ursul care dănţuieşte pe jar, caprele înzorzonate dar și preotul.

Ninel Trestianu, preotul alaiului: Rolul preotului este de a alunga spiritele rele și de a binecuvânta casa omului, plugarii.  

Angelo Cășaru, fata nemăritată din alai: Moșii, babele sunt pe vechi, eu îs mai nou.

Plugul lui Cuza și brâul bisocenilor, propuse să intre în UNESCO

Din decor nu lipsesc boii care, la munte, încă mai trag plugul în brazdă.

Florin Stemate, primarul comunei Bisoca: Suntem binecuvântați că suntem așezați în această zonă de munte, în curbura carpaţilor și acest plug este unic în Europa. 

Plugul lui Cuza și brâul bisocenilor sunt propuse de autoritățile din județul Buzău pentru a intra în patrimoniul imaterial UNESCO.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰