De ce insistă Iohannis cu candidatura la NATO, deşi are şanse infime. Analist: "Sacrific calul ca să iau tura"

Încăpăţânarea de care dă dovadă Klaus Iohannis în privinţa candidaturii la şefia NATO este criticată dur în presa internaţională. Cotidianul Le Figaro spune că preşedintele României nu are nici cea mai mică şansă de succes, nici măcar în rândul ţărilor din flancul estic. Radu Delicote, specialist în marketing politic, a fost prezent la Observator şi a explicat de ce candidatura sa i-a iritat pe mai mulţi diplomaţi ai Alianţei. 

• "Te bat acuma, dacă nu te-am bătut atunci!" Cozma i-a amenințat cu bătaia pe doi dintre protestatarii atacați de mineri în '90

"Modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție", a punctat unul dintre experţii citaţi de ziarul francez.

Jurnaliştii de la Financial Times afirmă că o candidatură a lui Klaus Iohannis în funcţia de secretar general al NATO nu este văzută ca o alternativă reală la cea a lui Mark Rutte, în timp ce Wall Street Journal susţine că momentul ales de preşedintele României pentru a-şi prezenta candidatura i-a iritat pe mulţi diplomaţi ai Alianţei. 

Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii făcute de Radu Delicote, specialist marketing politic:

- În mod normal, făceam o analiza raţional şi spuneam că e cam mare diferenţa, sunt prea puţine state care îl susţin pe preşedintele Klaus Iohannis. Dar, în ţară avem cumva curtea noastră, în care, fie că ne place de dumnealui sau ne place mai puţin, avem aceste rufe pe care le spălăm în curtea noastră, în ţară. Faptul că avem un nume român la aceasta candidatură este un lucru foarte bun al diplomaţiei româneşti şi salut inclusiv acest moment critic de imagini important. În sensul în care nu şi-a retras astăzi candidatura şi a anunţat că merge mai departe. Evident, nu mai are şanse sau sunt foarte mici, dar asta nu înseamnă că din punct de vedere al imaginii în plan extern nu punctăm pozitiv.

- E foarte bine că România are pe cineva care candideaza la acea funcţie. În plan extern, deşi contextul geopolitic e tensionat, ne-a dat acest avantaj de imagine, ne-a ajutat să fim mai prezenţi şi poate pe viitor chiar vom câştiga mai mult. 

- E foarte bine că i-a iritat pe ceilalţi lideri politici, în sensul în care sunt de acord, campania putea să fie făcută mai bine, făcută mai din timp, de acum 5-6 ani. (...)

- Nasul meu de analist mă duce pe o schemă de şah, de tipul sacrific calul ca să iau tura sau invers, în sensul în care s-ar putea să îşi negocieze ceva la nivelul Consiliului Europei sau Comisiei Europene, dar asta fiind doar după turul de alegeri din 9 iunie şi de cum va arată de fapt Parlamentul European şi de ce grupuri parlamentare vor fi cu adevărat în majoritate. Acolo cred că se va duce ca să îşi găsească o continuitate. S-ar putea vicepreşedinte la Comisia Europeană. 

- Fiecare ţară îşi vede interesul, în definitiv. Că vine pe surse o susţinere din partea lui Viktor Orban mi se pare o susţinere de bun-simţ, dar repet, este din nou, nota de plată, pe care România prin preşedintele său prin această candidatură o plăteşte pentru că nu a gandit-o în timp strategic. De aici nu vedem susţinerea pe faţă şi campania media care se întâmplă, pentru că presa lucrează inclusiv prin oameni. Dacă anumiţi lideri politici transmit un semnal, presa se va duce după acel semnal, ceea ce se şi întâmplă. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.