Elena Calistru, despre decizia CCR în cazul Şoşoacă: "Problema este cu precedentul pe care îl creează"
Diana Şoşoacă primeşte lovitură după lovitură! Curtea Constituţională i-a respins încă o dată candidatura, după încă o contestaţie depusă, în timp ce preşedinta Parlamentului European a penalizat-o pentru circul făcut în plen, în luna iulie. Dacă vă mai amintiţi, abia ajunsă la Strasbourg, Diana Şoşoacă şi-a pus botniţă, după care a început să urle la europarlamentari şi să fluture o icoană. A avut şi un sac din plastic, iar când forţele de ordine au încercat să i-l ia, a refuzat, pe motiv că este proprietate personală. Noi am analizat întreaga situaţie în care se află Diana Şoşoacă cu Elena Calistru, reprezentanta Fundaţiei Funky Citizens.
De Marius Pancu la 09.10.2024, 10:50
Europarlamentara SOS România încearcă să-şi caute dreptatea exact la instituţiile pe care le-a contestat. S-a plâns la Parlamentul European şi anunţă că merge la Curtea Europeană de Justiţie şi la Comisia de la Veneţia, instituţii despre care spunea că distrug România.
Diana Şoşoacă a incitat, printre altele, la ieşirea din Uniunea Europeană, dar acum are nevoie de ajutorul instituţiilor blocului comunitar. Una peste alta, motivarea Curţii Constituţionale pentru excluderea Dianei Şoşoacă aduce argumente care crează un precedent periculos pentru democraţie, acuză multe lume. Reprezentanţi ai 20 de ONG-uri critică dur hotărârea ce va avea valoare de etalon inviolabil de acum înainte, pentru oricare dintre viitoarele alegeri.
Noi am analizat întreaga situaţie cu Elena Calistru, reprezentanta Fundaţiei Funky Citizens. Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii oferite de aceasta:
- Cred că tocmai ironia acestei situaţii face ca această hotărâre să vină cumva pe sub radar, în sensul în care multă lume de bună credinţă consideră că da, trebuie făcut ceva ca astfel de candidaţi, cu astfel de ieşiri, să poată fi cumva sancţionaţi.
- Problema noastră este legată de felul în care CCR a decis să facă acest lucru. Una este să ai nişte reguli, să ai un regulament, să ai o legislaţie care sancţionează astfel de derapaje, şi toată lumea trebuie să ştie că trebuie să respecte acele reguli şi dacă se întâmplă să fie încălcate, atunci există unele consecinţe, şi cu totul altceva este să avem un soi de procedură improvizată, aşa cum am văzut la CCR, unde cinci judecători din cei nouă decid că, începând cu această sesizare, nu vor lua în calcul doar candidatul la prezidenţiale pe formă şi pe fond, aşa cum s-a întâmplat tot timpul din anii '90 şi până acum, ci vor lua în calcul un nou criteriu, cel al constituţionalităţii.
- Noi considerăm că, sub acest pretext nobil, pare că deschidem uşa către un precedent în care rămâne la latitudinea unui grup restrâns de persoane cine şi când ar voie să candideze. Iar noi şi alţi specialişti, alţi experţi din zonele acestea, ne uităm cu atât mai mult la acest caz ca fiind unul îngrijorător pentru că problema nu este neapărat cu cazul punctual, problema este cu precedentul pe care îl creează.
- Problema nu este că avem un criteriu suplimentar ci că acel criteriu suplimentar apare impromto acum. Nu avem o Curte Constituţională care a luat la puricat toţi candidaţii pe care i-am văzut, să vedem care este ataşamentul lor faţă de Constituţie sau faţă de acest jurământ. Spectrul suveranist este destul de larg, să ştiţi. Există contestaţii făcute, dar însă nu există redactate, până în acest moment, toate contestaţiile şi contestaţiile respinse de până acum. Dacă vă uitaţi pe site-ul Curţii Constituţionale, o să vedeţi că încă sunt decizii în faza de redactare, de aceea cred că este important să ne uităm dacă şi în alte cazuri am avut parte de o asemenea măsură şi de o asemenea evaluare, până la urmă.
- Îmi este foarte greu să cred că, deodată, Curtea Constituţională, care ne spune că - hei, în momentul în care eu sunt sesizată, nu mă uit numai la bucăţica asta mică pe care mi-aţi pus-o în lege, ci încerc să mă uit şi la conduita de până acum, la declaraţii şi aşa mai departe, mie îmi e greu să cred că avem acest tip de comportament doar în legătură cu un candidat. Riscăm să victimizăm acel candidat şi tocmai obiectivul de a apăra valorile democratice nu este respectat. Pentru că victimizarea nu va duce decât la o şi mai mare radicalizare atât a candidatului, cât şi a celor care îl votează. Toată lumea va crede că - vai, sistemul are ceva împotriva doamnei Şoşoacă.
- Problema este că o instituţie precum Curtea Constituţională, care este un ultim arbitru în foarte multe dintre situaţii, vorbim aici despre procedura de validare a candidaturilor la preşedinţia României, dar are un rol important după aceea şi în validarea rezultatelor, o instituţie care poate întoarce sau poate respinge o lege care trece de toate celelalte filtre democratice. O astfel de instituţie ajunge să se comporte nepredictibil, până la urmă, nerăspunzând în faţa unor întrebări legitime de tipul - de ce până acum, în toată jurisprudenţa Curţii, nu am văzut o astfel de evaluare privind candidaturile şi de ce v-aţi apucat să faceţi asta acum? De asemenea, nu vedem în ce măsură o instituţie care este numită în acest fel reuşeşte să răspundă nu doar exigenţelor de profesionalism ci şi unui soi de responsabilitate în faţa cetăţenilor care vine prin încercarea de a avea încredere sau de a da încredere cetăţenilor că acele decizii care se iau sunt nişte decizii obiective.
- Curtea pare, în acest moment, a trata această speţă şi comunicarea cu publicul de o manieră foarte discreţionară. Asta se întâmplă în democraţiile iliberale, unde personaje puse cu mână, cu penseta, aşa, în anumite instituţii ajung să facă după aceea, de voie sau accidental, jocurile care servesc unei anumite culori politice.
- Cred că, în primul rând, trebuie să ne gândim la ce fel vrem să arate criteriile democratice, ceea ce ţine de candidaţii pentru preşedinţie şi să ne dăm seama că soluţia nu este să dăm nişte puteri nemăsurate Curţii Constituţionale ci să avem o lege foarte clară. Legea 370, privind alegerea preşedintelui, să spună - Domnule, preşedintele României trebuie, pe lângă acele criterii, să aibă peste 35 de ani, să nu-şi fi pierdut drepturile electorale, nu ştiu, trebuie să găsim o formulă prin care să spunem că vrem omul respectiv să nu fie neofascist, de exemplu. Lucrurile acestea se pot pune şi se pot pune de o manieră predictibilă, iar asta ar însemna că şi Curtea Constituţională ar trebui să fie cumva obligată să joace într-un cadru ceva mai clar şi obiectiv.
- Cred că trebuie să avem o discuţie, la nivel societal, despre cum vrem să arate oamenii care ajung acolo. Pentru că una dintre problemele majore legate de această decizie este că, din nou, pe bună dreptate sau total accidental, dintre cei cinci care au votat, patru sunt promovaţi de partidul care susţine unul dintre candidaţii aflaţi acum în cursă. Cu siguranţă asta nu ajută cel puţin la încrederea în instituţie.
- Deci avem nevoie de criterii mai clare privind acele speţe unde Curtea Constituţională va veni să se pronunţe şi unde are o competenţă care are un impact major asupra vieţii noastre, cum ar fi alegerea preşedintelui, dar şi drepturi, libertăţi, zonele acestea în care Curtea Constituţională poate decide, inclusiv prin validarea referendumurilor, şi avem nevoie de un sistem de numire a judecătorilor de la CCR mult mai transparent şi bazat pe profesionalism.
