EXCLUSIV. Directorul INSCOP: 50% din votanţii Dianei Şoşoacă s-au mutat la George Simion, după eliminarea ei de la prezidenţiale

Acuzaţii de blat mai ceva ca în fotbal în pre-campania electorală, iar în anul de graţie 2024 George Becali a devenit king-makerul surpriză pentru alegerile prezidenţiale - adică în mâna lui stă finalistul! Nicolae Ciucă a lansat atacuri dure la adresa PSD şi îi acuză pe social-democraţi că vor să pună în practică "schema Hrebenciuc", astfel încât Marcel Ciolacu să ajungă în turul al II-lea alături de George Simion.

• Noi schimbări pentru şoferii români. Ar putea scăpa de unele amenzi. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• Laura Crișan și doi complici au fost reținuți. Fiica milionarului Ioan Crișan ar fi cumpărat moartea tatălui cu 100.000 de euro

Prezidenţiabilul liberal susţine că exclude o nouă alianţă cu social-democraţii, pentru simplul fapt că aceştia nu mai prezintă încredere. Gigi Becali, cel care a reuşit să provoace haos pe scena politică, continuă să afirme că a fost rugat în mod insistent chiar de PSD să-l sprijine pe liderul AUR, în timp ce premierul neagă vehement că există un astfel de tip de înţelegere.

Un alt scandal, de această dată mult mai redus ca amploare, a început între Nicolae Ciucă şi Elena Lasconi, după ce preşedintele PNL i-a cerut să-şi retragă candidatura. Evident, lidera USR a refuzat să facă asta, ba chiar l-a ironizat pe reţelele sociale.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 24 noiembrie, în timp ce scrutinul pentru parlamentare este programat pentru 1 decembrie. 50% dintre cei care ar fi votat-o pe Diana Şoşoacă au mers la George Simion, arată cel mai recent sondaj INSCOP.

Altminteri, potrivit unui sondaj Inscop la comanda Libertatea reiese că, din totalul celor care au o opţiune clară, voturile sunt distribuite astfel: 30,2% dintre alegători ar vota cu PSD, 21,4% cu AUR, 13,2% cu PNL, 12,7% cu USR, 8,1% pentru SOS România. Iar din cei care sigur merg la urne: ar vota cu PSD - 31,4%, AUR - 19,7%, USR - 13% şi 12,7% PNL. Iar SOS România ar obţine 7,5%.

Noi am analizat întreaga situaţie cu Remus Ştefureac, director INSCOP Research. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Momentul de start al bazinului electoral pentru blocul suveranist îl putem identifica şi la alegerile parlamentare, unde partidele care se revendică de la acest curent, radical, suveranist, extremist, populist, putem să-l denumim cum dorim, a obţinut puţin peste 20%. Voturi concrete, numărate, la alegerile europarlamentare. De la acel moment şi până în prezent este evident că în politica românească s-au mai întâmplat nişte lucruri. Ultimul evenimente, ieşirea cumva din scenă, invalidarea candidaturii doamnei Şoşoacă, a creat un să zicem ferment în societate, până la urmă, dar şi, parţial, o victimizare şi a doamnei Şoşoacă şi o vizibilitate suplimentară în această zonă, ceea ce a dus, treptat, treptat, la creşterea, să spunem, a intenţiei de vot. Deocamdată e doar o intenţie de vot, măsurată într-un sondaj de opinie, pentru partide care se revendică de la acest curent.

- Putem să vorbim, sigur, şi de explicaţii sistemice. Vedem ascensiunea unor astfel de curente şi în alte ţări europene. Nu mai devreme de Austria am văzut că un partid de acest tip chiar a câştigat alegerile din Austria. Deci din punct de vedere sistemic poate n-ar trebui să fie o foarte mare surpriză, însă, consecinţele pe termen lung pentru România, ţară de graniţă NATO, pot fi complicate.

- Noi, înainte de retragerea doamnei Şoşoacă, am mai aplicat diverse întrebări în cercetările noastre. De exemplu, am întrebat pentru fiecare dintre candidaţi dacă nu ar candida, către cine altcineva s-ar îndrepta cu votul. În cazul doamnei Şoşoacă, repet, înainte de retragerea candidaturii domniei sale, cam 40% dintre votanţii doamnei Şoşoacă ar fi mers către domnul Simion. Din măsurătorile de acum, făcând un preambul al datelor, cam 40 spre 50% din eventualii votanţi ai doamnei Şoşoacă s-au mutat către George Simion, ceea ce l-a împins pe acesta destul de mult în această cursă.

- Restul de 50% dintre eventualii votanţi ai doamnei Şoşoacă s-au împrăştiat fie câte puţin la ceilalţi candidaţi, dar cred că a crescut şi ponderea celor care nu sunt hotărâţi sau declară că nu vor merge la vot.

- Evident mai avem campania electorală care începe mâine, pe 25, prin urmare putem spune că avem 30 de zile înaintea noastră, zile în care se pot schimba foarte multe. Deja în ultima lună, doar dacă analizăm ultima lună, s-au schimbat foarte multe lucruri. Au fost evenimente neaşteptate care au schimbat jocul. Invalidarea candidaturii doamnei Şoşoacă a resetat complet jocul politic şi intenţia de vot, nu doar pentru alegerile prezidenţiale ci şi pentru alegerile parlamentare.

- În 30 de zile de campanie electorală se pot întâmpla foarte multe lucruri. Am văzut doar recent, zilele trecute, declaraţiile domnului Becali, deci cine ştie ce se mai întâmplă în campanie. O concluzie aş trage şi este importantă şi merită subliniată. Am constatat, cel puţin din măsurătorile noastre din ultima lună, din ultima lună şi jumătate, voturile românilor pentru alegerile prezidenţiale, şi nu numai, este foarte volatil în această perioadă şi este foarte sensibil la diverse evenimente care se întâmplă în spaţiul public.

- Diferenţa faţă de alte alegeri, când noi eram obişnuiţi cu doi candidaţi puternici, unul al stângii, unul al dreptei, unul la vreo 40% şi unul la vreo 30%, şi dacă scădea unul cu vreo două, trei, cinci procente, nu era atât de important, pentru că nu le ameninţau poziţia de candidaţi calificaţi virtual în turul II, deci diferenţa faţă de toate alegerile de până acum este că în prezent avem o fragmentare atât de mare a votanţilor şi niciun candidat de la alegerile prezidenţiale nu trece de 25%, deci prin urmare orice pierdere de unu, două, trei, patru procente poate să schimbe ordinea în clasament. Deci volatilitatea voturilor este foarte importantă pentru că vizează procente foarte mici, având în vedere că avem această fragmentare foarte mare între candidaţi, între procentele de susţinere a candidaţilor.

- În momentul de faţă diferenţele nu sunt foarte mari, însă metodologic mi se pare că la acest moment, cu 30 de zile înainte de alegeri, este dificil să anticipăm exact ponderea votanţilor şi să publicăm doar votanţii sau doar cei care au o opţiune. Şi atunci am ales această modalitate foarte transparentă de a publica ambele variante de măsurare. În timp, însă, este evident că lucrurile se vor cristaliza, iar diferenţa dintre cei care au o opţiune, dar nu sunt siguri că merg la vot, şi cei care au o opţiune şi sunt siguri că merg la vot se va mări. Pe măsură ce intrăm în siajul, ce ne apropiem de momentul datei de 24 noiembrie vor apărea nişte diferenţe şi atunci vor fi mai relevante cifrele votanţilor foarte siguri.

- Este foarte posibil ca şi în săptămâna de dinainte, poate chiar în ziua votului să vedem evenimente care pot să determine o mobilizare mai mare. În istoria recentă electorală a României s-au întâmplat astfel de lucruri. Ne aducem aminte de cozile din diaspora care au modificat dinamica electorală în ziua votului. Se poate întâmpla din nou acest lucru, în funcţie de evenimentele care vor apărea.

- Este foarte simplu de înţeles de ce cifrele variază de la un sondaj de opinie la altul. Este foarte simplu pentru orice mijloc de informare să facă un exerciţiu - compararea estimărilor institutelor de sondare a opiniei publice în timp cu rezultatele alegerilor. Faţă de studii de marketing sau alte tipuri de măsurători, în cazul institutelor care măsoară intenţia de vot, deci a institutelor care măsoară, până la urmă, performanţa partidelor sau a candidaţilor există un termen de verificare simplu - performanţa în alegeri. În ceea ce ne priveşte, la alegerile locale, de exemplu, noi am estimat pentru alianţa PSD-PNL un scor de 46%, a fost 48 rezultatul final. O eroare absolut firească. În ceea ce îi priveşte pe Nicuşor Dan şi Cristian Popescu Piedone, noi am făcut un sondaj cu o lună şi jumătate înainte de alegerile din Bucureşti, unde într-adevăr estimarea, răspunsurile cetăţenilor au fost 38% Nicuşor Dan. Cea mai optimistă estimare la acel moment pentru Nicuşor Dan. Domnul Piedone era proaspăt, relativ proaspăt intrat în cursă. Încă era un element de interes şi l-am cotat la 27%, iar doamna Firea la 21%. Finalul a fost cu Nicuşor Dan la 48%, iar doamna Firea la 21%. Însă, dacă ne uităm şi la alte institute, că ar trebuie să ne uităm la toate institutele, cel puţin două institute cunoscute, nu vreau să le pronunţ numele, le ştiţi foarte bine, cu patru zile înainte de alegeri şi cu două zile înainte de alegeri, de exemplu, cu patru zile înainte de alegeri a fost un sondaj al unui alt institut care estima 31% Nicuşor Dan, 30% doamna Firea, deci un punct diferenţă, iar în realitate, peste patru zile, au fost 26 de puncte. Un alt institut cunoscut estima la fel cu şapte zile înainte de alegeri. Estima 28% Nicuşor Dan, 26% doamna Firea, şi la alegeri a fost 48% la 21%. 

- Dacă vorbim strict de voturile în favoarea domnului Nicuşor Dan, nu de procente, de voturi, sunt vreo 300.000 de voturi. În economia unor alegeri naţionale, în care vorbim de milioane de voturi, voturile în favoarea domnului Nicuşor Dan nu sunt atât de relevante şi nu înseamnă că 300.000 se vor alinia automat şi se vor duce către direcţia indicată de Nicuşor Dan. Pe de altă parte, domnul Nicuşor Dan este un lider care se bucură de un nivel de încredere ridicat în ţară, deci o parte dintre votanţi ar putea să urmeze această direcţie.

- Vorbim de alegeri prezidenţiale, alegeri în care românii preţuiesc foarte mult independenţa propriului lor vot. Tocmai de aceea există această diferenţă şi vă dau exemplu poate cel mai bun, alegerile locale, când Partidul Naţional Liberal a avut, de exemplu, un vot de aproximativ 26% la consiliile locale şi ceva mai mult la primari. Scor estimat corect de noi, publicat înainte de alegeri. Noi am estimat 27%. Cu toate acestea, suma PSD-PNL de 63% s-a transformat, în aceeaşi zi, într-un vot politic de 48%, deci o pierdere de 15%. Ce înseamnă acest lucru? Alegătorii au ţinut foarte mult la opţiunea lor pentru un primar, pentru un vot personalizat, şi i-a interesat mai puţin votul politic. La fel se va întâmpla şi la alegerile prezidenţiale, când oamenii vor ţine cont foarte mult de propriile opinii, îşi vor valoriza propriile opinii şi vor ţine mai puţin cont de indicaţii, de mobilizări ale partidelor. Aşa s-a întâmplat întotdeauna la alegerile prezidenţiale şi aşa ne explicăm de ce în fiefuri ale unor partide mari, cunoscute, au câştigat contracandidaţii. Şi ştiţi nenumărate exemple din istoria politică recentă a României.