Video De ce cred românii că sunt o colonie a puterilor străine, dar vor să rămână în UE şi NATO. Interviu cu Corneliu Bjola, profesor la Oxford 

România e o colonie a puterilor străine cred 48,5% dintre respondenţi, totuşi, mai puţini decât în 2021, când erau 52.5%. Mulţi dintre ei sunt de părere că suntem cetăţeni de mâna a doua la nivelul Uniunii Europene 62% vs 76% în septembrie 2021. Şi cu toate acestea, în proporţie de 88 la sută, nu vor să părăsim blocul comunitar, pentru că aderarea ne-a adus doar avantaje. O creştere de 10% a aprobării faţă de UE comparativ cu acum 4 ani, respectiv cu 20% mai mulţi cei care cred în avantajele aduse în economie de Uniunea Europeană.

Nouă din zece români resping ideea de a ieşi din NATO şi favorizează orientarea spre Occident. Cu toate acestea, 70 la sută dintre respondenţi ar vota un candidat naţionalist la preşedinţie, unul care să promoveze valorile religioase şi să susţină familia tradiţională. 68% dintre respondenti se opun categotric ca statul să dea o formă de recunoaştere legală cuplurilor de acelaşi sex. Datele au fost culese în perioada 16 -23 decembrie 2024. Am analizat întreaga situaţie alături de Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford. 

Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite:

Vezi și

- Cum vă explicaţi această aparentă disonanţă cognitivă în ceea ce declară românii? Vor covârşitor să rămânem in UE şi în NATO, dar se consideră cetăţeni de mâna a doua, vor supraimpozitarea companiilor străine, au această credinţă conspirativă că în ţara noastră ajung produse de mâna a doua. Cum explicaţi?

- Într-adevăr, este un semnal destul de mixt pe care îl oferă acest sondaj. Pentru că vorbim de 80% de oameni care preferă aderenţa la UE şi la NATO şi aceasta a crescut în ultimii doi ani pe fondul probabil, a acestui război de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei. Sentimentul de prosperitate, sentimentul de siguranţă pe care acestea ţi-l oferă.

- Pe de altă parte, când te uiţi la date mai în detaliu semnalele nu sunt bune. Deci, vorbim de 60% oameni care consideră că ţările dezvoltate ţin România subdezvoltată, în condiţiile în care PIB-ul în România a crescut de 10 ori de când a intrat în Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la toate ţările care nu sunt în Uniunea Europeană, de la Serbia la Republlica Modolva, toate ţările trăiesc într-o sărăcie sau un stadiu de subdezvoltare uriaş comparativ cu România, care e progresat enorm de mult. E acest decalaj dintre ce cred că înseamnă Uniunea Europeană şi cum funcţionează ea.

- Când spui că vrei ca companiile străine să fie supraimpozitate înseamnă că nu înţelegi Uniunea Europeană, nu înţelegi cum lucrează. Vorbim de o piaţă unică. E ca şi cum ai spune că de mâine firmele din Moldova sau Transilvania să fie supraimpozitate. De ce? Pentru că cetăţenii din Bucureşti nu vor să aibe firme din Moldova sau Transilvania.

- Noi suntem într-o piaţă unică în Europa. Asta înseamnă că nu sunt graniţe să muţi prin tarife, prin hârtii, să muţi un produs din Moldova la Paris. Aşa cum nu sunt graniţe între Moldova şi Bucureşti.

- Dacă tu nu înţelegi acest lucru înseamnă că e o problemă. Sunt două motive. Una este, cred că nu s-a explicat foarte bine cum funcţionează acest lucru. Dar pe de altă parte este şi acest discurs naţionalist care cu surse interne, dar şi cu surse externe să contrazici genul acesta de informaţii. Mă surprinde aceasta idee cum că companiile străine fac rău în România şi controlează economia României.

- În Marea Britanie, ca să vă dau un exemplu şi nu am auzit niciodată de când sunt aici, de 15 ani, nu am auzit niciodată că Marea Britanie este invadată de firme de afară şi e rău acest lucru. Nu am auzit! E altă istorie probabil. Dar 44% din ce înseamnă producţie, sector industrial în Marea Britanie e făcută de multinaţionale europene, majoritatea americane, dar cu sucursale în zonă. Nu este un discurs bun. Asta se explică şi această susţinere, acest entuziasm pentru un candidat care va face foarte mult rău dacă va continua această campanie, cu persoana respectivă. 

- Aş mai aduce un element în plus. Îmi aduc aminte în 2016 de Brexit. Mulţi nici nu credeau că într-adevăr vor să iasă din Uniunea Europeană pentru că vedeau anumite beneficii foarte clare şi totuşi s-a întâmplat. Şi de ce s-a întâmplat? Este pentru că oamenii nu au crezut că vor fi consecinţe, n-au crezut. Liderii de atunci spuneau că ieşim şi totul va fi la fel ca şi înainte. Exact acesta era discursul şi oamenii au crezut. 

- Adică, vom păstra avantajele, practic. Fără să avem responsabilităţi.

- Toate avantajele şi scăpăm de imigraţie, Bruxelles nu ne va mai spune nimic. Ei, în momentul de faţă, Marea Britanie a ajuns să piardă mai mult decât a contribuit. Marea Britanie era contributor, nu ca România care primeşte bani. Era contributor la bugetul Uniunii Europene. Deci, în februarie anul trecut, Marea Britanie a ajuns să piardă mai mulţi bani, în 6 ani, decât a plătit la bugetul Uniunii Europene din 1975, de când a intrat. A fost o problemă foarte mare. La fel, produsele alimentare că sunt de mâna a doua în România. Păi, în Marea Britanie au cam dispărut cele europene, nu mai sunt.

- Şi poate îşi amintesc telespectatorii, în primele faze ale tranziţiei dinspre Brexit spre o economie mai izolaţionistă în Marea Britanie, când pur şi simplu nu se găseau anumite alimente în magazine. 

- Absolut. Deci, este o problemă şi această disonanţă cognitivă că nu crede că se va întâmpla. O să vadă acest sondaj, o sa zică că sunt 80%, că sigur nimic nu se va întâmpla, vom continua mai departe.

- Dar pe de altă parte, e o siguranţă înşelătoare pentru că pe urmă tu votezi cum votezi şi la un moment dat direcţia merge prost. Ce cred că trebuie reţinut este că acest discurs, care cred că durează de 5-10 ani şi a fost promovat, e vorba de 30% din Parlamentul României care promovează în momentul de faţă acest discurs, au început cu 10%, acesta trebuie să fie contracarat.

- Mă uitam la discursul doamnei Ursula von der Leyen. Este un discurs senzaţional, care l-a făcut la Davos. Cei care urăsc Uniunea Europeană nu o să îl găsească, dar vorbeşte de o Uniune de investiţii, o Uniune energetică ca să scăpăm de dependenţa complet de Rusia...vorbeşte de reducerea birocraţiei, pe modelul Statelor Unite, să stimuleze investiţiile.

- Deci, tu ca ţară mică, nu poţi decât să creşti când eşti împreună cu ceilalţi. Şi atunci, acest discurs de întărire a UE ar trebui să se accentueze. Nu unul care tot timpul să te uiţi la Uniunea Europeană, birocraţia care face... Şi aceasta este o minciună. Bruxelles e făcut din reprezentanţii statelor membre... nu poţi să acuzi acest consiliu de miniştrii pentru politicile pe care le fac guvernele tale. 

- Datele acestea au apărut şi în 2021, le-a ignorat toată lumea atunci, erau chiar procente mai mari în dreptul acestor indici privind România - colonie a Uniunii Europene, probabil nefiind climatul politic de aşa natură cum e acum, atunci toată lumea le-a ignorat. Am văzut în schimb în ultimele zile că liderul AUR şi-a mai moderat discursul în ideea că vrea să rămână în NATO şi în UE, a făcut chiar notă discordantă cu Călin Georgescu, candidatul pe care îl susţine la preşedenţie momentan şi spune că şi-ar dori mai multe baze în România. Dar rămâne pe aceeaşi piloni ai izolaţionismului economic, al independenţei economice faţă de blocul comunitar. Ce joc face aici aripa mai moderată a dreptei înspre dreapta radicală?

- AUR este cel care a introdus acest discurs la nivel parlamentar şi care l-a amplificat în ultima perioadă. La un moment dat au scăpat hăţurile, au apărut mai multe partide mult mai radicale decât AUR, mă refer la SOS şi POT, care sunt şi mult mai radicale în momentul de faţă, ceea ce face ca AUR într-o anumită măsură să pară moderat printre aceste partide mult mai extremiste.

- Dar ceea ce mi s-a părut interesant la domnul Simion este că a făcut această declaraţie după ce s-a dus la inaugurarea preşedintelui Trump. Cu cine a vorbit, ce a vorbit, dar a venit cu această declaraţie imediat. Dar aceasta nu pare credibilă. Dacă tu eşti convins că NATO este într-adevăr o instituţie care întăreşte securitatea României, nu poţi să susţii candidatul care la fiecare declaraţie spune că nu avem nevoie de Kogălniceanu, nu avem nevoie de Deveselu, vrem înţelepciunea rusă, vrem să stăm mai aproape de influenţa rusă, un candidat care pur şi simplu trădează securitatea României. Ei sunt acum tributari acestui discurs pe care ei l-au promovat, ei l-au amplificat şi încearcă să facă un pas înapoi pe această temă.

- Pe partea europeană, evident că dacă banii europeni încetează, ţara din punct de vedere economic s-a cam încheiat. Pentru că nu ai cum să rezişti, 60-70% din importurile şi exporturile României merg în UE.

- Ce poate să facă, nu neapărat AUR, dar celelalte partide este să îşi asume mult mai curajos faptul că în momentul de faţă integrarea europeană se accelerează, se accelerează pe mai multe paliere, la nivel de securitate.

- Uniunea Europeană în momentul de faţă este sub presiune şi din partea Rusiei, dar este sub presiunea şi din partea partenerului transatlantic. După presiune se va naşte ceva puternic. Tu poţi să stai pe margine, cum fac o parte şi să te plângi, dar lucrurile merg înainte. În momentul de faţă vor fi reforme în cadrul Uniunii Europene pentru că se pregăteşte integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei, reforme interne de decizie, sunt multe elemente care vor avea loc.

- Pe securitate, o să fie foarte important pentru că administraţia Trump susţine de mai mult timp că europenii trebuie să îşi asume securitatea în Europa. Se mişcă plăcile tectonice în momentul de faţă şi se observă că Uniunea se îndreaptă să se integreze şi mai mult. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰